21 aprilie 2015



  ÎNCOTRO SCMD ?            


            -DURA LEX SED LEX-
            În conformitate cu prevederile Legii nr. 62 (Legea dialogului social) , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322, din 10 mai 2011în data de 10 mai 2015 expiră termenul de verificare a menținerii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale.
Ce înseamnă acest lucru ?
Acest lucru înseamnă că orice sindicat, pentru a putea exista LEGAL, trebuie să facă dovada că numărul membrilor săi reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității[Cf. Art. 51(1)Cc].
Legea spune, în continuare [Cf.Art. 51(2)], că sindicatul trebuie să solicite instanței de judecată care i-a acordat personalitate juridică, eliberarea unei dovezi de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate, dar pentru aceasta tot el, adică sindicatul, trebuie să depună la instanță o serie de documente, printre care [Cf. Art. 52 C]:
 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
 d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Mai mult, legea solicită [Cf.Art. 53(3)] ca anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatul va depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

În final, legea prevede [Cf.Art. 219(1)] că hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile, dar adaugă [Cf.Art. 223] că reprezentativitatea organizaţiilor sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege, lucru care se verifică [Cf.Art. 221(2)] din 4 în 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se atestă prin hotărâre judecătorească [Cf. Art.221(1)].

În aceste condiții membrii SCMD, cei care îndeplinesc condițiile statutare de apartenență la organizație prin plata cotizației, sunt îndreptățiți să fie informați dacă sindicatul, prin reprezentanții săi, a depus la instanță și la inspectoratul  teritorial de muncă documentele solicitate prin lege pentru a obține dovada de reprezentativitate și dacă s-a emis hotărârea judecătorească ce permite existența SCMD în condiții de legalitate.
În caz contrar, aceiași membri fideli ai organizației au dreptul să știe ce va urma !

Iar pentru a nu se da impresia unei interpretări abuzive și rău intenționate , prezentăm în continuare textul articolelor, așa cum sunt ele înscrise în LEGE:


Legea nr. 62/2011(Legea dialogului social)
Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.
TITLUL I - Dispoziţii generale
 ART. 1
e) angajator - persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;
g) angajat - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;
k) unitate - persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă;
t) reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;
w) sindicat - formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.
TITLUL II-  Organizaţiile sindicale
SECŢIUNEA a 6-a Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor
CAP. V Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale
ART. 51 (1) Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
 A. la nivel naţional: a) au statut legal de confederaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti;
 B. la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de federaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv;
C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.
 (2) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.
ART. 52 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:
C. la nivel de unitate (pentru SINDICAT):
a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;
 b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;
 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;
d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.
ART. 53
(3) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.
TITLUL X
Dispoziţii tranzitorii şi finale
ART. 219 (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.
ART. 221 (1) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.
 (2) Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.(termen 10 mai 2015)
ART. 223 Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. (v. CAP. V, ART. 51)

Președintele Filialei 1 Timișoara a SCMD
Col(r) Radu AROMÂNESEI



Încotro SCMD ?
(2)

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a fost constituit prin sentinţa judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 83 din 11.08.2009, în temeiul art. 15 şi 17 din Legea nr. 54/2003.
                Acestă lege, a sindicatelor , a fost aprobată în Parlamentul României în data de 24 ianuarie 2003, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valer Dorneanu, şi a preşedintelui Senatului – Nicolae Văcăroiu, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României Parte I nr. 73 din 5 februarie 2003.
                Iată însă că Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie , prin Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă, ridică excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.
Conţinutul incriminat era acesta:
„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.
                     - (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.”
                Motivul era evident: prin aceste prevederi, pensionarii nu se puteau constitui într-un sindicat. În susţinerea acţiunii erau invocate încălcarea unor prevederi ale Constituţiei care tocmai fusese revizuită: art. 8 alin. (1) referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 40, în noua numerotare, referitor la dreptul de asociere, precum şi art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.
                Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată, prin avocat, de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.
                Iată care a fost soluţia Curţii Constituţionale a României:
„Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,
CURTEA
În numele legii
D E C I D E:
Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă.
Definitivă şi obligatorie.
Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.”
Cum de a fost posibilă înregistrarea SCMD pe baza aceleiaşi legi peste 6 ani ? În primul rând prin curajul şi ingeniozitatea iniţiatorilor organizaţiei, dar şi printr-o anumită interpretare a legii, astfel că se putea susţine că militarii „disponibilizaţi” nu sunt de fapt „pensionari” în sensul strict al noţiunii, fiind doar „puşi la dispoziţia societăţii”, sunt rămaşi în continuare în evidenţele Armatei, iar banii pe care îi primesc sunt de fapt nişte rente pe care nu le primesc de la bugetul asigurărilor sociale, din fondul de pensii, ci din bugetul de stat, de unde se plătesc şi soldele militarilor din serviciul activ. Corect ? Corect, şi până la urmă legal !
Iată însă că în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, este publicată şi intră în vigoare legea băsistă a dialogului social, Legea nr. 62/2011, care prevede:
„Art. 3
(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, făraă nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.”

                Comparând cu prevederile legii anterioare, cea nebăsistă, observăm că au rămas aceleaşi obstacole referitoare la organizarea pensionarilor în SINDICAT propriu. Desigur, s-au adăugat restricţiile referitoare la reprezentativitate, despre care am mai vorbit.
                Altceva s-a modificat, însă: statutul nostru . Prin Legea 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010, noi am devenit pensionari ai sistemului public de pensii, deci SCMD cade sub incidenţa restricţiilor impuse de lege faţă de organizarea pensionarilor în SINDICAT.
                Ce ar fi trebuit făcut ? În mod cert se impunea, odată cu apariţia Legii 62/2011, stabilirea şi adoptarea unor măsuri de reorganizare a militarilor în rezervă şi în retragere într-o altfel de structură, care să preia obiectivele şi scopurile SCMD,  astfel încât raporturile cu autorităţile să se fi desfăşurat în cadru legal, cu drepturi şi obligaţii clare pentru parteneri. În felul acesta, dialogul nu ar mai fi putut fi evitat, prezenţa reprezentanţilor noştri la negocieri nu ar mai fi putut fi contestată de nimeni şi în mod cert nu s-ar mai fi tărăgănat atâţia ani mult promisa şi mereu amânata elaborare şi adoptare a legii pensiilor militare de stat, precum şi a altor acte normative de interes pentru rezervişti. Neîndeplinirea condiţiilor de existenţă în condiţiile legii, aşa băsistă cum e ea, dar din păcate LEGE, a permis factorilor de decizie să ignore de multe ori rezolvarea solicitărilor SCMD, de care îşi aduceau aminte numai atunci când aveau nevoie de anumite lovituri de imagine sau îşi propuneau să ne mai ducă „cu zăhărelul”, fără a întreprinde ceva concret pentru noi.
                Ceea ce îşi propune ACUM conducerea SCMD, de a contesta caracterul constituţional al unor prevederi ale Legii 62/2011, precum şi iniţierea unei noi legi a sindicatelor, când până la expirarea termenului în care sindicatul ar putea fi (accentuez, ar putea fi) desfiinţat prin sentinţă judecătorească după data de 10 mai a.c., este TARDIV.

Col(r) Radu AROMÂNESEI


PS. SCMD a fost SINGURA organizaţie care a mobilizat rezerviştii la luptă pentru a-şi apăra şi recupera drepturile. Dacă nu ar fi existat SCMD, pensiile noastre , ale tuturor, ar fi fost acum la mai puţin de jumătate din cuantumul din decembrie 2010. Din păcate însă, considerarea oricărei acţiuni de adaptare a organizaţiei la cadrul legislativ în vigoare, de creştere a democraţiei interne şi a eficienţei activităţii, au fost apreciate ca tendinţe subversive, de dinamitare şi distrugere a SCMD. Cui a folosit ?

29 ianuarie 2015

COMUNICATUL BIROULUI OPERATIV (B.Op.) AL FILIALEI SECTOR 6 A SCMD

Referitor la comunicatele Presedintelui interimar al SCMD privind participarea la discutiile pe varianta finala a proiectului Legii pensiilor militare de stat, desfasurate la sediul Guvernului Romaniei in data de 13 ianuarie 2015, si  “Sustinerile SCMD privind poiectul Legii pensiilor militare de stat”, postat luni, 12 ianuarie 2015, B.Op. al Filialei sector 6  prezinta urmatoarele puncte de vedere.
Suntem surprinsi, in mod neplacut, ca Guvernul  practica aceeasi metoda (vezi Guvernul Boc) de a scoate un proiect de lege cu cateva zile inainte de o sesiune parlamentara si sub imperiul solicitarilor venite din partea unora de a urgenta procesul aprobarii proiectului respectiv nu acorda o perioada  timp suficient de mare pentru studiul si formularea unor propuneri de modificare de catre entitatile (asociatii, sindicate, ONG-uri) interesate in problematica pensiilor militare.
Din comunicatul domnului Presedinte interimar al SCMD, din data de 13 ianuarie 2015, se desprinde idea ca acesta a primit un proiect de la reprezentantii Guvernului şi in consecinta ne asteptam ca proiectul sa fie transmis tuturor filialelor spre dezbatere si formulare de propuneri. Totodata, din informatiile venite de la Ministrul Apararii Nationale, domnul Duşa, cu cateva zile inainte de intalnirea de la Guvern am inteles ca Legea pensiilor militare este gata, are toate avizele de la ministere a fost supusă dezbaterii publice şi ca dupa o consultare finală cu reprezentanţii militarilor aceasta va fi inaintata Parlamentului pentru a fi discutata si aprobata in sesiunea ce incepe la 1 Februarie.
Constatam cu surprindere ca nici conducerea SCMD si nici MApN nu au publicat pe paginile lor proiectul Legii pensiilor militare de stat. Solicitarea postarii proiectului legii pe paginile ministerelor de resort este legata atat de principiul transparentei procesului legislativ cat si de o constatare trista desprinsa in decursul elaborarii si aprobarii proiectelor de lege care ne privesc, cand noi discutam si formulam observatii pe un proiect ce mai apoi s-a dovedit a nu fi cel agreat de Guvern. Dorim sa discutam pe proiectul asumat/avizat de Guvern.
Tot din punct de vedere al principiului transparentei solicitam conducerii SCMD incetarea manipularii membrilor de sindicat si a pensionarilor militari care nu sunt afiliati dar care urmaresc pozitiile SCMD legate de problematica pensiilor prin "solicitari"  de tipul, vezi comunicatul din 13 ian. 2015 : "... sa incetam orice dat cu parerea in necunostinta de cauza sau dupa interes propriu, in spatiul public, daca dorim uniformizarea legislativa in ceea ce priveste natura juridica si specificul pensiilor militare de stat."
Tot in decursul timpului, am constatat ca problematica cea mai importanta a pensionarilor militari, elaborarea si aprobarea unei noi legi a pensiilor militare de stat, nu a primit o atentie deosebita din partea conducerii SCMD. Formularea unui mandat ca cel postat in data de 12.01.2015, sau unul  dictat de un department juridic care s-a dovedit ca nu a fost in masura intotdeauna sa indrume membrii de sindicat in relatia cu organele de justitie (vezi ultimul caz de amendare de catre instante a unora dintre membrii de sindicat care au fost indrumati de catre Departamentul Juridic in deschiderea de procese pentru recuperarea sumelor retinute in urma procesului de recalculare a pensilor) nu poate fi sustinut de catre conducerea SCMD pentru ca nu raspunde tuturor revendicarilor pensionarilor militari.
Va atentionam ca mandate de tipul celui din data de 12.01.2015, care vor sustine introducerea in proiectul legii a unor concepte legate de solda de rezervist, de pensii cu doua paliere ( pana la 65 de ani si dupa aceasta varsta ), care conduc la discriminare intre  diferitele categorii de rezervisti si legarea pensiilor militare de stat de un asa zis "punct de pensie" sau indexarea pensiilor in fuctie de rata medie anuală a inflaţiei si  creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat nu va fi acceptat de membrii filialei noastre .
 Mandatul trebuie sa fie rezultatul  grupului de dialog constituit la nivelul conducerii SCMD, care ar fi trebuit sa functioneze inca de la infiintarea sa si pana la finalizarea procesului de elaborare si aprobare a legii respective. Grupul ar fi trebuit sa ia in calcul toate propunerile pensionarilor militari si sa elaboreze o serie de principii care mai apoi sa poata fi folosite in procesul de negociere cu reprezentantii guvernului.
Totodata, constatam ca nici in al 12-lea ceas , conducerea SCMD nu a convocat in regim de urgenta Comitetul Director pentru discutarea si formularea de propuneri pe proiectul legii ce ne intereseaza, conducerea  fiind preocupata de alte subiecte imporatante pentru ea: alegeri prin filiale, suspendari de filiale si de presedinti de filiale, suspendari de vicepresedinti teritoriali, etc. Ultima reuniune a CD a fost dedicata discutarii dispozitiei Biroului Operativ Central (B.O.C.) de suspendare a activitatii Filialei sector 6 Bucuresti si a vicepresedintelui pentru zona Bucuresti si judetul Ilfov. De ce la niciun CNR nu s-a discutat o astfel de problema? Concluzia: un management neprofesionist, abordari dupa ureche, in stil reactiv (pompieristic), nu proactiv.
In perspectiva existentei unui proces de consultare a asociatiilor, sindicatelor si ONG-urilor din domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale  solicitam  imperativ conducerii centrale a SCMD urmatoarele:
1. Punerea la dispozitia tuturor filialelor a proiectului Legii pensiilor militare de stat in varianta primita cu ocazia intalnirii din data de 13 ian. 2015;
2. Dupa transmiterea de catre conducerea SCMD a proiectului legii, solicitarea filialelor SCMD de a formula propuneri de imbunatatire a proiectului de lege respectiv;
3. In conditiile in care conducerea SCMD nu dispune de proiectul legii, solicitarea Guvernului de punere la dispozitia asociatiilor, sindicatelor si ONG-urilor interesate a  proiectului de lege ;
4. Transmiterea, in regim de urgenta, catre Guvernul Romaniei, a unei solicitari privind acordarea unui timp mai mare pentru studierea proiectului legii si formularea propunerilor de imbunatatire a acestuia de catre entitatile interesate (asociatii, sindicate, ONG-uri);
5. Reunirea, in regim de urgenta, a CD pentru discutarea propunerilor venite de la filiale si formularea unui mandat pentru conducerea SCMD care sa fie sustinut in discutiile ce vor avea loc cu reprezentantii Guvernului;
6. Solicitarea Presedintelui Romaniei de a media procesul respectiv din perspectiva sa de Comandant al Fortelor Armate si Presedinte al CSAT;
7.  Solicitarea postarii proiectului de lege in varianta finala a Guvernului pe paginile ministerelor de resort, precum si pe blogurile asiciatiilor si sindicatelor .
Consideram ca a nu da curs solicitarilor Filialei sector 6  si a merge la urmatoarele discutii cu reprezentantii Guvernului cu un mandat ce nu are girul filialelor teritoriale si al CD constituie o incalcare grava a prevederilor Statutului SCMD si a ROF-ului in ceea ce priveste sustinerea intereselor membrilor de sindicat.
                 PRESEDINTE INTERIMAR
         Al FILIALEI SECTOR 6 BUCURESTI
      Gl. bg. (r.)

      Dr. ing.  Alexandru COTOARA-NICOLAE

18 ianuarie 2015

Punct de vedere a Presedintelui Filialei Craiova

PUNCTUL DE VEDERE AL PREŞEDINTELUI FILIALEI CRAIOVA
REFERITOR LA PROPUNERILE S.C.M.D.
Analizând conţinutul „COMUNICATELOR” domnului Preşedinte interimar al SCMD, referitor la Convocarea de la Guvernul României din data de 13.01.2015, te întrebi pe bună dreptate, care a fost scopul acestei întâlniri la nivel înalt, în condiţiile în care aşa cum afirma domnul Ministru Duşa, „Legea Pensiilor Militare de Stat este în formă finală, având toate avizele de la ministerele de resort”.
Despre ce „dezbatere”, mai poate fi vorba când iniţiatorul acestei Legi, a ţinut Legea la „SECRET”, eludând dezbaterea publică şi consultarea cu toate Asociaţiile şi ONG-urile militare, iar la  şedinţa de guvern, şedinţă de informare au participat numai reprezentanţii anumitor Asociaţii agreate, printre acestea aflându-se de această dată şi SCMD.
Încadrându-se în acţiunile cu caracter de imagine, întâlnirea cu pricina a fost una pur informativă, menită a da o bună imagine Guvernului şi a crea impresia unui dialog cu cei interesaţi, în   fapt ea fiind o înţelegere dinainte stabilită, între mai vechii şi mai noii parteneri politici ai unui mai vechi „partid de suflet”.
Întrebarea logică şi de bun simţ, care se ridică este aceea referitoare la rostul şi conţinutul propunerilor SCMD, propuneri care nu sunt rezultatul consultărilor conducerii cu filialele SCMD, ci emanaţia unei „minţi creatoare”, a unui jurist din Departamentul Juridic, personaj plătit din cotizaţiile membrilor de sindicat, şi care lucrează după cum rezultă din „Propunerile făcute”, împotriva intereselor acestor membrii.
Aberanta propunere referitoare la actualizarea Pensiei Militare de Stat, aflată în plată, cu două unităţi de măsură şi anume până la vârsta de 65 de ani, cu creşterea soldei de grad a militarilor în activitate, iar după această vârstă, actualizarea pensiei fiind făcută ca la pensiile civile, respectiv cu 50% din creşterea salariului mediu pe economie, atenţie! denotă pe lângă o ignoranţă crasă în domeniul Legislaţiei, şi o incompetenţă si  rea intenţie de neacceptat.
Cei care au propus, dar mai ales cei care şi-au însuşit şi promovat o asemenea aberaţie, trebuie să cunoască câteva elemente şi principii fundamentale legate de Cariera Militară şi Pensia Militară de Stat:
1. Cariera Militară, meseria în sine de militar de profesie, este una vocaţională, ea neputând fi urmată de către oricine, impunând anumite calităţi şi trăsături psihice şi de comportament. (este adevărat cei care au intrat în sistem pe uşa din dos,  pe filiera clasei muncitoare, filiera de partid şi mai nou filiera indirectă, nu au cum să cunoască acest lucru).
2. Această meserie este supusă unor privaţiuni, interdicţii, limitări de drepturi şi solicitări fizice şi intelectuale deosebite, care impun multe renunţări în raport cu alte meserii. Într-o societate normală toate acestea se compensează atât pe perioada de activitate prin sporuri salariale, dar şi după pensionare printr-o pensie decentă până la sfârşitul vieţii şi nu numai până la 65 de ani.
3. Gradul militar este proprietatea militarului, degradarea, adică pierderea acestei proprietăţi, fiind posibilă numai în condiţii şi cauze speciale, aşa cum prevede Legea Statutului Cadrelor Militare, şi nu cum gândeşte orice minte bolnavă. De ultimul grad din activitate precum şi de ultima funcţie îndeplinită, depinde şi cuantumul Pensiei Militare de Stat, care este o recunoaştere a „contributivităţii de efort, pregătire, competenţă, dăruire şi sacrificiu” a fiecărui militar şi nu o contributivitate financiară scriptică.
4. Pensia Militară de Stat dobândită prin lege, rămâne Pensie Militară de Stat până la sfârşitul vieţii, ca fiind o recunoaştere a activităţii desfăşurate, şi neavând nimic cu obligaţiile militare prezente şi viitoare. Pentru aceste obligaţii, militarii rezervişti care îndeplinesc funcţii şi atribuţii la mobilizare sunt remunerate conform Legislaţiei în vigoare. (pe care ar trebui să o studieze şi juriştii SCMD).
5. Actualizarea Pensiilor Militare de Stat aflate în plată nu pot fi făcute cu două unităţi de măsură, pentru că acest lucru ar conduce la noi discriminări. Tocmai pentru a preveni şi a elimina aceste discriminări, legiuitorul a instituit principiul potrivit căruia „La studii egale, la grade egale, la funcţii egale îndeplinite în aceleaşi condiţii de muncă, indiferent de data pensionării, Pensia Militară trebuie să aibă acelaşi cuantum”.
6. Pentru acest motiv nu trebuie să acceptăm ca după vârsta de 65 de ani, pensia să fie legată de salariul brut pe economie ci de solda de grad a activilor, chiar dacă în mintea unora, economia românească va cunoaşte un salt semnificativ iar salariile din viaţa civilă vor cunoaşte creşteri spectaculoase.
Acestea sunt doar câteva argumente care ar trebui să-i facă pe cei care au susţinut şi promovat această aberantă propunere, să o retragă imediat, şi să îşi ceară scuze faţă de camarazii lor, dacă nu cumva tocmai aceasta propunere este preţul unei noi trădări.
Dacă în conţinutul noi legi vom regăsi acest mod aberant de actualizare a pensiei, înseamnă că trădarea a avut loc, iar cei care au înşelat aşteptările camarazilor lor, trebuie să plătească. Cu speranţa că şi în curtea iniţiatorului, mai sunt minţi lucide care nu vor ţine cont de această propunere care nu este a membrilor SCMD, aşteptăm cu nerăbdare publicarea proiectului de lege.
PREŞEDINTELE FILIALEI 1 CRAIOVA
Col.(r.)
            Ioan Mişu NAON

14 ianuarie 2015


           Domnului Presedinte al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate,       dl. Mircea DOGARU
AVAND IN VEDERE COMUNICATUL DVS., privind participarea
la discutiile privind varianta finala a proiectului Legii pensiilor militare de stat,
 
 VA COMUNICAM POZITIA FILIALELOR DIN ZONA DE SUD VEST, DUPA CUM URMEAZA:



Noi nu ne dam cu parerea, va transmitem mandatul.
Pentru el, am cotizat, ne-am organizat, am fost alesi si va dam puterea.
In caz contrar, va dezaprobam - ceea ce am facut deja- si va anulam dreptul de reprezentare, ceea ce credeam ca ati inteles deja. Alfel spus solicitam institutiilor statului, anularea mandatului si cerem participarea/reprezentarea zonei pe care o reprezentam!
Va cerem sa nu va/ne implicati in amestecarea pensiei militare cu solda de rezervist, pentru simplu fapt ca cei care participati la negocieri ati intrat intro alta categorie de varsta, dup ce vreme de  patru ani ati profitat de generatiile disponibilizatilor!
NU vrem o confuzie pe care o creati voit, intre  soldatii/gradatii profesionisti/voluntari si cadrele militare in rezerva. Noi percepem o intentia ascunsa, aceea de a   de a castiga noi cotizanti. Ne faceti sa atacam in instanta denumirea sindicatului, careia incercati sa ii schimbati, atat scopul cat si misunea!.
Din moment ce invocati un draft, nu vi se pare normal sa fie pus la dispozitia filialelor, pentru a ne pronunta ca atare ? Doar si noi filialele facem parte din structura sindicatului!
Inca nu am ati facut  nicio precizare daca legea este numai pentru viitor, ori daca ne  cuprinde si pe noi, fostii pensionari militari, actualii asistati sociali.
La ce faceti referire, cand vorbiti de  ,, categoriile cu misiuni speciale, detasati in economie (ex. "SOIMII")” ? Nu cumva despre ultima filiala infiintata, cuprinzand personal din alta categorie decat dintre cele prevazute in Statut ? Cine sunt soimii acestia ?
Noi nu am votat- precum nici poporul roman o curte constitutionala impotriva sa, cum spuneati dvs odata - departament juridic care sa ne sustina interese contrare. Mandatul nu poate fi cel dictat de departamentul juridic, care este un simplu angajat, nici de BOC, ci de CNR, in cel mai rau caz de CD!
In cazul in care nu veti da curs, celor solicitate, in numele membrilor care ne-au ales, vom demara actiuni pe cale de consecinta!
  

 Cu stima,
VICEPRESEDINTELE PENTRU ZONA DE SUD VEST
COL. (RTR) Dumitru DOGARU