COMUNICATE SCMD

COMUNICAT SCMD

              Catre,

COPRESEDINTII UNIUNII SOCIAL LIBERALE

DOMNII PRESEDINTI:

         VICTOR PONTA, CRIN ANTONESCU, CONSTANTIN DANIEL

Domnilor presedinti,

Ca urmare a protocoalelor incheiate de filialele SCMD cu filialele PSD, PNL, PC, a acordului de principiu semnat de copresedintii USL cu presedintele SCMD la 14 iulie 2012, a declaratiei de sustinere venite din partea aliantei PNL-PC in octombrie 2012 a declaratiilor si luarilor de pozitie ale dl. Premier Victor Ponta, in favoarea revendicarilor SCMD in perioada septembrie -decembrie 2012, va supunem atentiei si va rugam sa analizati posibilitatea rezolvarii legale in perioada martie-mai a.c. a urmatoarelor puncte din Acordul de principiu solicitate noua, in mod imperativ, de catre membrii SCMD:

1.     Termenul la care va fi elaborata si promulgata OUG privind reintrarea in legalitate a platii tuturor ajutoarelor sociale catre fostii militari si revenirea cuantumurilor pentru cei discriminati la nivelul ultimei pensii militare de stat, acea din decembrie 2010, intrucat acasta promisiune a fost legata de votarea noului buget.

2.     Termenul la care, prin OUG, se va elimina pentru fostii militari, prevederea discriminatorie din Cap. IV /Legea 329/2009 privind limitarea dreptului la munca, contrar Constitutiei Romaniei, contractelor incheiate de fostii rezervisti si legilor in baza carora acestia au trecut in rezerva.

3.     Termenul estimativ la care va fi votata in Parlament Legea pensiilor militare de stat, reparatorie pentru toate categoriile de militari, activi, in rezerva si in retragere, nu numai pentru fostii militari discriminati prin Legile 119 si 263/2010.

4.     Verificarea disponibilizarilor abuzive facute la MAI, in baza unui ordin nesemnat de nimeni, in anul 2011, de catre dl. Traian Igas si solutionarea cererilor de reangajare a militarilor specializati, abuziv disponibilizati.

In afara acestor puncte, va supunem atentiei si solicitarile venite din partea membrilor SCMD, dupa cum urmeaza:

1.     Publicarea rezultatelor auditurilor Curtii de conturi la Casele Sectoriale de pensii ale MAN, MAI si SRI pentru stabilirea cu claritate a numarului rezervistilor in general si a celor care solicita reparatii.

2.     Explicarea modului concret, de catre cine, cum si cand vor fi analizate si cum vor fi solutionate , referitor la militari, aspectele sesizate in raposrtul Avocatului Poporului.

Asigurandu-va, in continuare, de sprijinul SCMD, am onoarea sa va salut!

Cu deosebita stima,

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

COMUNICAT

Subiect:               Cu privire la actiunea de luni, 04.03.2013,  in lumina discutiilor

                            purtate la Guvern astazi, 02.03.2013, ora 12.00-13.30

        

Domnilor colegi,

In urma recentelor evenimente, sambata, 02.03.2013, a avut loc la Palatul Victoria, un dialog intre Comisia de dialog cu Guvernul a SCMD si reprezentanti ai Guvernului Romaniei, sub autoritatea d-lui viceprim-ministru Gabriel Oprea, coordonatorul domeniului aparare, ordine publica si siguranta nationala.

Din partea SCMD, au sustinut obiectivele din memoriul alaturat, care urmeaza a fi inaintat conducerii USL urmatorii: Col. (r) dr. Mircea Dogaru (presedinte), Gl. Fl. Aer. (r) Balan Iosif (secretar general), Gl. Mr. (r). Constantin Nastase, Col. (r) Pricina Valeriu, Col. (r) Tudor Marian (vicepresedinti).

Analizand memoriul din perspectiva Guvernului, domnul viceprim-ministru Gabriel Oprea a aratat ca in perioada imediat urmatoare din luna martie se va realiza promisiunea USL din campania electorala, ca pensiile diminuate sa revina la nivelul celor din 2010, cu fonduri din bugetele institutiilor respective, fara a se utiliza resurse suplimentare de la bugetul de stat. De asemenea, in cadrul intalnirii s-a remarcat dorinta si disponibilitatea vice-premierului Oprea pentru rezolvarea problemelor privitoare la pensiile militare, in colaborare cu reprezentantii SCMD si cu cei ai Asociatiei Cadrelor Militare in Rezerva si in Retragere "Alexandru Ioan Cuza" (ANCMRR), printr-o lege a pensiilor millitare de stat, care sa fie aprobata de Parlament.

In acesta situatie, va rog domnilor vicepresedinti de zone si presedinti de filiale sa fiti de acord sa limitam actiunea de luni la o delegatie, care va purta discutii la sediul USL cu ocazia inmanarii memoriului anexat, cu reprezentanti ai USL.

In acelasi timp, transmitem rugamintea atat membrilor de sindicat neimplicati, cat si altor persoane, sa nu participe la aceasta delegatie, deoarece obiectivele actiunii preconizate sunt pe cale de realizare. Daca, pana la sfarsitul lunii, constatam ca angajamentele asumate de dl. viceprim-ministru si, in repetate randuri de catre liderii USL nu vor fi, din varii motive, realizate, vom actiona in functie de noile realitati.

Cu multumiri,

PRESEDINTELE SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU 

Interviu cu Dl. Corneliu DOBRIȚOIU

          Într-un interviu acordat ZIUA VECHE, Corneliu Dobriţoiu, fost ministru al Apărării şi actual preşedinte al Comisiei pentru Apărare Ordine Publică şi Siguranţă Naţională a Senatului, spune că a sosit vremea ca Parlamentul să îşi asume un rol decisiv în rezolvarea problemei pensiilor militarilor.

 Domnule Dobriţoiu, recent aţi avut o întâlnire cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari, alături de miniştri secretari de stat de la Interne, Apărare, Muncă şi SRI. Ce ne puteţi spune despre această activitate?

În primul rând vreau să spun că am dat curs cu mare plăcere solicitării filialelor care au semnat acorduri de colaborare cu USL, atât ca membru USL şi vicepreşedinte al PNL, cât şi ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare a Senatului, dar mai ales ca rezervist, fost coleg al celor cu care m-am revăzut. Am acceptat cu plăcere, spuneam, această întâlnire la care au participat miniştri secretari de stat din Ministerul Muncii şi ai ministerelor cu atribuţiuni în domeniul ordinii publice şi apărare, pentru a discuta un subiect care tinde să devină veşnic, cel al pensiilor militare, al problemelor create prin ciuntirea acestora printr-o lege care, iată, a fost amendată şi de Avocatul Poporului printr-un raport care va fi supus atenţiei Parlamentului. Legea respectivă a produs efecte negative atât la nivelul familiilor celor afectaţi, cât şi la nivelul spiritului de corp al armatei. De aceea, am apelat la cei din arcul guvernamental, care au fost lângă mine, pentru a ne arăta disponibilitatea în soluţionarea acestei probleme. Este de remarcat şi faptul că avem o luare de poziţie tranşantă din partea unei instituţii cu importante atribuţiuni constituţionale şi mă refer aici la Avocatul Poporului. Argumentele conţinute în raport sunt solide, scot în evidenţă inclusiv dubla măsură în ceea ce priveşte rezolvările în instanţă ale cererilor celor afectaţi. Pe aceeaşi linie se înscriu şi declaraţiile ministrului muncii, care s-a pronunţat pentru rezolvarea acestei probleme. În cadrul discuţiilor, oamenii au dat curs unor nedumeriri legate şi de angajamentul politic al USL pentru rezolvarea acestor probleme care afectează chiar capacitatea operaţională a instituţiei armatei prin rezerva sa, într-un moment strategic destul de delicat.

Cererea rezerviştilor de a discuta cu dumneavoastră arată că încă mai reprezentaţi o speranţă pentru ei, că mulţi încă vă mai acordă încrederea lor. Credeţi că puteţi face ceva pentru ei de pe poziţia actuală ?

Eu cred că suntem într-o notă de parcurs pozitivă. Cred că a sosit vremea ca Parlamentul să îşi asume un rol decisiv în rezolvarea acestei probleme care divizează. În acest sens, mă înscriu şi în ideea preşedintelui Senatului, de a reconferi acestei instituţii rolul şi locul pe care trebuie să îl aibă în societate. Intenţionez să cresc dinamica dezbaterilor în această Comisie a Senatului, în aşa fel încât cetăţenii noştri să nu se mai uite cu admiraţie doar la interpelările şi discuţiile care au loc în Senatul de peste ocean unde unii din cei care sunt chemaţi la discuţii în Comisia de Apărare, transpiră din greu. Pot să vă asigur că şi această Comisie din Senatul României se va apleca cu atenţia cuvenită asupra subiectelor ridicate de rezervişti, pentru că sunt de o importanţă deosebită.

Există nişte neconcordanţe între declaraţiile unor miniştri ai actualului guvern pe subiectul pensiilor şi în special al unei eventuale Ordonanţe de Guvern. Aceste declaraţii antagonice pot duce la două concluzii, ori că nu există un punct de vedere comun stabilit privind acest aspect, deci nu s-a discutat în cadrul USL subiectul, ori că există puncte de vedere diferite între cele două mari partide. Care este adevărul?

Da, ceea ce spuneţi este real, dar realitatea nu este aşa cum se poate interpreta. Adevărul este că actuala putere politică, Guvernul, are în vedere subiectul, care este unul foarte complex, nu se poate rezolva bătând din palme. Legea 263 are implicaţii asupra tuturor pensionarilor din România; o modificare a ei are efecte şi asupra altor legi sau altor categorii sociale. Din această cauză există abordări diferite chiar între ministere, pentru că, de exemplu, Ministerul Apărării poate vedea problema numai prin prisma intereselor militarilor, cel al Muncii are în vedere şi aspecte care lezează sau influenţează alte categorii sociale, cel al Finanţelor are ca prim interes bugetul şi, de aceea, modul de rezolvare este apreciat diferit. Aducerea la masa tratativelor a reprezentanţilor acestor ministere a avut ca scop exact cunoaşterea şi armonizarea acestor puncte de vedere, informarea reciprocă, dar şi căutarea unor soluţii care să nu creeze alte nedreptăţi. Aşa că aş spune că diferenţele nu sunt legate de o abordare politică, ci instituţională. Noi, la nivelul Comisiei, vom informa Biroul Permanent al Senatului în legătură cu aceste discuţii, cu faptul că s-a creat o masă critică pe acest subiect şi aceasta trebuie rezolvată. Concret, pe subiect, la nivel instituţional răspunderea revine ministrului Muncii, de aceea doamna Câmpeanu va fi audiată în Comisia de Muncă pe acest subiect. S-a creat deja o presiune destul de mare, cum spuneam, pe acest subiect şi cred că la nivelul Guvernului se va cristaliza un punct de vedere comun. În altă ordine de idei, o mare problemă este reprezentată de impactul financiar. La ora actuală, contribuţiile la pensii ale MApN depăşesc bugetul de achiziţii pe care l-a avut Armata când încă mai existau fonduri. S-a transpirat din greu în încercarea de a găsi fonduri pentru programe strategice în ceea ce priveşte înzestrarea. Încă de anul trecut am pus problema valorificării infrastructurii în exces a MApN ca soluţie în vederea identificării de surse de finanţare.

Cei responsabili trebuie să plătească

Revenind la măsurile ce trebuie luate, cât de profunde sau radicale vor fi acestea şi până la ce nivel vor merge dacă declaraţiile făcute de ministrul Duşa sau doamna Câmpeanu sau raportul Avocatului Poporului şi chiar declaraţiile dumneavoastră privind ilegalităţile fraudele şi abuzurile constatate cu privire la calculul pensiilor, vor fi dovedite în raportul Auditului? S-a folosit termenul „penal”, dar se ştie că la conducerea ministerului se afla un actual viceprim-ministru care este şi într-o relaţie personală cu primul-ministru, deci la ce ne putem aştepta?

Da, problema aspectelor penale este una care trebuie să intre în atenţia organelor judiciare. Cei responsabili trebuie să plătească, pentru că s-au produs pagube faţă de interesul public, faţă de interesul strategic, dar şi pagube personale. Astfel de aspecte, aşa cum s-a spus, există; va trebui ca cei care au făcut controlul să specifice în dreptul cui se aşează aceste fapte şi să trimită documentaţia la Parchet. Să nu uităm că mai există şi un alt aspect, al stabilirii vinovăţiilor. Fără îndoială, ministrul dă dispoziţii verbale sau scrise, funcţie de anumite decizii politice care se iau la nivel guvernamental. Dar care este opinia expertului care nu are culoare politică? Părerea mea personală este că, uneori, unele lucruri merg pe o direcţie greşită în instituţii şi cu complicitatea unora din sistem. Şi aceştia trebuie să răspundă, nu numai cei care au dat ordinele. Unii poate au executat anumite ordine în speranţa promovării, alţii pentru alte interese, deci există complicităţi. Mulţi uită că raporturile de muncă trebuie să se desfăşoare în condiţii de legalitate. Ordinele se pot da uneori şi verbal, în situaţii de urgenţă, dar acestea trebuie să îndeplinească două condiţii: să fie legale şi să fie urmate de ordin scris imediat ce acest lucru devine posibil. Ca un fapt divers, când am numit pe noul şef al Casei Sectoriale de Pensii a MApN, acesta mi-a raportat că, la ora primirii funcţiei, un număr de aproximativ 20000 de dosare de pensie nu fuseseră procesate, deşi se raportase procesul revizuirii pensiilor ca încheiat. Aici, cel care fusese în funcţie la data raportării, trebuia să îl informeze pe ministru că nu e încheiat procesul. Dacă nu a făcut-o, este vina sa. Ştiţi bine că există articolul 8, în Legea 80, dacă ne referim strict la domeniul militar, care interzice unui subordonat să execute ordine ilegale. Deci, odată ajunsă în instanţă cauza, fiecare vină trebuie probată sau apărată conform legii. Eu, ca preşedinte al Comisiei pentru Apărare nu pot face altceva decât să cer şi să urmăresc respectarea legii, atât în determinarea fraudelor, aflarea vinovaţilor, cât şi în pedepsirea acestora. Justiţia este însă cea care trebuie să îşi spună cuvântul.

Întâlnirea avută cu reprezentanţi ai rezerviştilor militari a adus ceva nou sau în plus pentru dumneavoastră?

În primul rând trebuie remarcat interesul reprezentanţilor instituţiilor prezente. Nu trebuie să deranjeze faptul că nu au fost prezenţi miniştrii, unii nici nu se aflau în ţară – este cazul ministrului de Interne, alţii aveau deja un program stabilit, program pe care nu îl puteau contramanda. În al doilea rând, aş remarca nota de respect în care s-au purtat discuţiile. În al treilea rând, aş vrea să evidenţiez faptul că solicitanţii întâlnirii sunt oameni care reprezintă interesele şi punctul de vedere al unui mare număr de militari rezervişti din toate zonele ţării. Faţă de ei, noi avem obligaţia nu numai instituţională, ci şi morală, de a da un răspuns cererilor lor. Este o dovadă de respect pentru ceea ce au făcut pentru această ţară şi instituţiile ei. Faţă de aceşti oameni s-au luat măsuri nedrepte. Au avut loc acţiuni concertate prin care s-a încercat divizarea cadrelor militare. Aceste măsuri abuzive au condus la divizări între corpuri de cadre, între profesiuni şi specialităţi militare, între activi şi rezervişti, între militari şi civili. Cei care au pus la cale şi în aplicare acest plan sunt oameni maturi, responsabili. Întrebarea care se pune este de ce au făcut-o? Revenind la întrebare, am remarcat, spuneam, nota de respect şi calitatea discuţiilor. S-au pus pe tapet subiecte care depăşesc subiectul micşorării pensiilor iar rezerviştii au adus un plus de rigurozitate şi spirit organizatoric în ceea ce priveşte soluţiile propuse şi aşteptările lor. Pe mine nu m-au surprins, dar poate pe alţii da.

Credeţi că există şanse pentru rezolvarea problemelor ridicate?

Dacă nu aş avea speranţa că pot face ceva, nu aş sta aici, nu aş fi venit la discuţii. Problema nu este doar de ordin financiar, nici prin implicaţii, nici prin cele expuse. Aceşti oameni au cerut respect pentru Armată, nu neapărat pentru ei ca persoane luate individual. Orice conducător responsabil îşi respectă armata şi trebuie să o menţină în stare operaţională, gata de luptă permanent, mai ales într-o ţară ca a noastră, aflată la graniţa dintre două interese strategice şi politice majore. Ceea ce s-a făcut cu aceşti oameni şi prin ei cu spiritul de corp al armatei, cu implicaţii în privinţa capacităţii de apărare a ţării este inadmisibil, iresponsabil. Avem datoria faţă de ţară, nu faţă de ei, să repunem armata în drepturile legitime. Chiar şi statele dictatoriale se bazează tot pe armată, loviturile de stat au fost date cu sprijinul armatei, marile democraţii au fost apărate de armată, revoluţiile din toată lumea şi toate statele au reuşit sau eşuat datorită armatei. Toate statele indiferent de forma de guvernământ se sprijină pe armată, numai la noi armata este lovită, dusă pe marginea desfiinţării. Să nu uităm că avem obligaţii ca parteneri într-o coaliţie militară şi politică. O parte din obligaţii se realizează prin participări în misiuni externe, dar asta este numai bonusul. Marile obligaţii se referă la ceea ce avem în ţară. Ceea ce se întâmplă cu armata, atât activă, cât şi cea din rezervă la acest moment ridică problema neîndeplinirii sarcinilor ce ne revin ca aliat, dar şi imposibilităţii îndeplinirii sarcinilor de apărare faţă de propriul popor. Eu sunt un pro-Atlantist şi cred în valabilitatea art. 5 din acordul de la Washington, chiar dacă au apărut discuţii de genul „domnule de ce să moară soldaţii X pentru apărarea interesului ţării Y”. De aceea, declar răspicat că situaţia actuală nu mai poate continua. Pe această linie, decizia creşterii bugetului apărării cu 0,3 % anul acesta şi la fel în anii ce urmează, în aşa fel încât în patru ani bugetul apărării să ajungă la 2% din bugetul naţional este o dovadă a faptului că la nivel politic, dar şi ca orientare strategică, există preocupare pentru armată şi încercăm să recuperăm. Dar instaurarea convingerii că suntem o forţă credibilă se va întinde pe o perioadă de cel puţin 10 ani. Sunt multe de făcut pe marginea înzestrării, revitalizării industriei de apărare, instrucţiei, dotării, învăţământului militar, protecţiei personalului, calităţii vieţii. Dacă nu vedem aceste aspecte, suntem proprii noştri duşmani şi nu numai ai noştri, ci şi ai celorlalţi membri ai alianţei. Eu sunt convins că vom reuşi să schimbăm orientarea către o armată puternică din toate punctele de vedere.

Domnule Dobriţoiu, vă mulţumesc pentru timpul acordat.

Şi eu vă mulţumesc şi sper ca data viitoare să nu mai abordăm acest subiect.

Scris de : Marin Neacșu           

Documentele înaintate Comisiei de Dialog

Documentele înaintate Comisiei de Dialog

Stimaţi colegi,
Punem la dispoziţia dumneavoastră documentele ce au fost înaintate domnului Corneliu  Dobriţoiu şi reprezentanţilor guvernului cu ocazia întâlnirii de vineri. Este vorba de documentul de bază cuprinzând punctul nostru de vedere pe subiectul pensiilor militare şi Anexa 2 cuprinzând alte considerente şi aspecte în afara problemei pensiilor militare. Celelalte doua anexe care au fost înaintate au conţinut unul un scurt rezumat al punctului de vedere iar celălalt  un document care a circulat pe internet, privind istoricul pensiilor militare, respectiv argumentaţia gl.  Anastasiu în 1934, documente pe care nu are rost să le expunem aici, nu prezintă nimic din ceea ce nu ştiţi sau nu v-am prezentat.

Stimaţi parlamentari,

Vă înaintăm spre studiu şi îndreptăţită luare în considerare punctul nostru de vedere în ceea ce priveşte problema pensiilor militarilor. Subiectul a fost amplu dezbătut atât în media cât şi prin diferite comisii ale Parlamentului cu diferite ocazii dar de fiecare dată deciziile şi soluţiile găsite au fost altele decât cele cuvenite, uneori din pure interese de grup ale unor iniţiatori, alteori din ordine sus puse interne sau externe, nu credem că e cazul să exemplificăm dar să nu credeţi că am fi neştiutori, alteori din pure motive financiare. Indiferent care a fost cauza cert este că la această oră militarii, cei care jură să nu îşi precupeţească sângele şi viaţa (şi în ultimii ani tot mai mult au ocazia să şi pună în practică ceea ce spun), reprezintă o categorie defavorizată prin modul în care este tratată. Ştim că unii vor zâmbi la această afirmaţie, dar când ţi se iau unele drepturi în nici un caz nu te  poţi considera favorizat şi nici măcar om normal, pentru că atunci când cel care face legea o face încălcând drepturi fundamentale ale unei categorii de oameni aceşti oameni sunt defavorizaţi. Vom susţine această afirmaţie cu exemple  şi  puncte de vedere nu ale noastre ci ale  legii şi avocaţilor, judecătorilor, de la cele mai înalte nivele.

1. CONSIDERENTE GENERALE  

Despre militari:

    Iată ce spune legea 80 vizavi de servituţile şi privaţiunile serviciului militar:

Secţiunea 3 - Interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi

Art.28

Cadrelor militare în activitate le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:

a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţie politice ori să desfăşoare propaganda prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) să candideze pentru a fi alese în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

c) să declare sau să participe la grevă.

Art.29

Cadrelor militare în activitate le este restrânsa exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:

a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;

c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului apărării naţionale;

d) aderarea la culte religioase este liberă, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;

f) încheierea căsătorie este liberă în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia romană este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului apărării naţionale;

g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participa în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului apărării naţionale.

Art.30

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis:

a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sânt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului apărării naţionale;

b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătura cu aceasta.

VĂ MAI RUGĂM CA LA APROBAREA VIITOAREI LEGI A PENSIILOR MILITARE SĂ MAI AVETI ÎN VEDERE URMĂTOARELE :

Solicităm departajarea la majorare punctaj pentru grupa de muncă, a grupei Alte Condiţii de grupa Condiţii Speciale . Este vorba despre faptul că cele 2 grupe de muncă, deşi au risc profesional diferit, au aceeaşi majorare de punctaj de 50%. Cum este posibil ca cele 2 grupe de muncă să aibă aceeaşi majorare de punctaj în condiţiile în care vechimea suplimentară este de 6 luni pentru fiecare an lucrat în CS şi de 12 luni pentru fiecare an lucrat în AC? A cerut cumva Ministerului Finanţelor corectarea coeficientului de contribuţie în cazul grupei AC, astfel încât să fie realmente departajată de grupa CS?

De ce pana la urma, toate ocupaţiile din România sunt clasificate în 9 grupe de ocupaţii conform standardului ISCO-08, lipsind o singură grupa: Grupa Majora 0 (zero) Forţele Armate? Cine este vinovat?

Daca toţi bugetarii sunt consideraţi salarizaţi unitar şi toţi au salarii calculate la 8 ore/zi=40 de ore pe, de ce militarii  lucrează 24 ore/zi=168 ore pe dar sunt plătiţi ca pentru 8 ore pe  săptămână ? Care este caracterul unitar al legii în acest caz, din moment ce se obţin venituri egale, în condiţii de pregătire inegală, la volum de muncă diferit? Ce mai este unitar aici ? Nu cumva militarii români sunt plătiţi în realitate, raportat la VOLUMUL DE MUNCA, de 3 ori mai puţin decât ceilalţi bugetari cu care sunt poziţionaţi pe aceeaşi treaptă de salarizare? CEEA CE SE ÎNTÂMPLĂ ESTE O DISCRIMINARE CRASĂ PE CARE MILITARII NU O MERITĂ. În nici o altă ţară nu se întâmplă aşa ceva şi ministerul apărării trebuie să reglementeze  acest lucru cu ministerul muncii.

Acestea sunt doar câteva din drepturile de care militarii nu beneficiază şi nu s-au plâns niciodată. Apoi devin rezervişti şi iată ce se întâmplă cu ei.

Natura pensiilor speciale

Din primul rând trebuie să lămurim un aspect care a creat, creează şi va crea confuzii dacă nu este înţeles de la bun început. Acest aspect se referă la noţiunea de „pensii speciale” şi pensii militare de stat, la confuzia existentă între pensiile speciale şi pensiile militare de stat, sau mai bine spus între pensiile militare de stat şi pensiile din fondul de asigurări sociale.

V-aţi întrebat vreodată de ce L119/2010 a avut  nevoie de două HG pentru aplicare? Iată de ce : 

         1.Hotărârea Guvernului nr. 737/2010, publicată în Monitorul Oficial nr. 528 din 29 iulie 2010  are ca obiect de reglementare stabilirea metodologiei de recalculare a unor categorii de pensii de serviciu prevăzute prin Legea nr. 119/2010.

Referirile din hotărâre privesc:

• pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;

• pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;

• pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;

• pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;

• pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;

• pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.

Acestea sunt vestitele pensii speciale din sistemul civil.

Pensiile acestea erau  plătite din Fondul de pensii constituit prin contribuţie.

         2. HG nr. 735/2010 privind  recalcularea pensiilor militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor si ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor.

Aceste pensii erau  plătite din bugetul statului şi constituiau articole bugetare ale MApN, MAI si SRI cuprinse în legea bugetului de stat. Bugetul de stat este  alcătuit din taxe şi impozite si nu prin contribuţie.

Aşadar legarea pensiilor militare de “contributivitate”  a fost o diversiune pentru a “lega” şi aceste pensii de bunul plac al celor care  au condus guvernul la vremea respectivă,  adică de “punctul de pensie”

Pensiile de asigurări sociale se plătesc din Fondul de pensii constituit prin contribuţie- se bazează pe contribuţie-este vorba de solidaritatea socială  după principiul “eu am plătit pentru cei dinaintea mea, tu plăteşti pentru mine, în viitor alţii vor plăti pentru tine”. Distrugerea acestui principiu prin distrugerea fondului de pensii şi prin obligarea populaţiei să cotizeze la fonduri private de pensii(administrate de cine şi in folosul cui?garantate de cine?) nu fac decât să şubrezească şi mai mult statul în forma actuală.

Confuzia este întărită şi de faptul ca populaţia face cu greu distincţie între pensii speciale şi pensii după legi speciale sau pensiile militare de stat.

Bineînţeles ca L-164 si L-179 (care defineau  pensiile militare de stat şi pensiile de stat ale poliţiştilor) erau  legi speciale dar nu afectau  Fondul de pensii al asigurărilor sociale( bazat pe contributivitate) fiind plătite de la buget.

Pensiile speciale civile( conform Hotărârea Guvernului nr. 737/2010) sunt constituite tot după legi speciale dar se plătesc din Fondul de pensii al asigurărilor sociale) si de aici inechitatea faţă de ceilalţi pensionari care primeau pensii din sistemul de asigurări sociale.

Confuzia între categoriile de pensii este întreţinută tocmai pentru a crea tensiuni sociale. Mai exact între pensionarii civili (de asigurări sociale) pensionarii militari(buget) pe de o parte şi lucrători şi pensionari (indiferent ce fel ) pe de altă parte. Aceste tensiuni  au servit şi servesc drept pretext pentru tot felul de măsuri aberante cum sunt şi astfel de legi.

2. DREPTUL LA PENSIE

Stabilirea şi detalierea modului în care se realizează ocrotirea dreptului fundamental la pensie se realizează prin lege. Legea însă nu poate fi desprinsă de dimensiunea socială a statului, astfel că reglementările pe care le conţine trebuie să dea expresie acestui caracter social, îmbinând interesele individului cu cele generale ale societăţii. Potrivit art. 1 alin. (3) din Constituţia României, România este stat social, în care drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă o valoare supremă.

Dacă apariţia Legii 263 a fost dictată de problemele crizei mondiale, ceea ce ar putea fi înţeles, aşa cum au fost luate măsurile de micşorare a salariilor bugetarilor atunci aceasta ar fi trebuit să se facă tot temporar şi mai ales cu respectarea art. 53 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ”Restrângerea exerciţiului unor drepturi poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii”.

3. LEGEA 263 – O LEGE CARE ÎNCALCĂ TOATE LEGILE  

În fapt legea 263 a fost emisă prin încălcarea flagrantă a unor principii şi legi naţionale şi internaţionale şi anume :

1.      În primul rând, fosta lege 164, la art. 1 prevedea: „Dreptul la pensii si asigurări sociale pentru cadrele militare este garantat de stat si se exercită în condiţiile prezentei legi.” 

Legea 263 prevede:” Art. 1. “ Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat si se exercită, in condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurări sociale, denumit in continuare sistemul public de pensii.” LUCRU UNIC ÎN LUME, ÎN ROMÂNIA LEGEA PENSIILOR CONTRAVINE CONSTITUŢIEI ŞI NU GARANTEAZĂ DREPTUL DE PENSIE.

2.      Legea privind sistemul unitar de pensii publice nu poate prevedea o dispoziţie care să conducă la desfiinţarea unui drept anterior câştigat în temeiul unei legi organice (Legea nr.303/2004), cu atât mai mult cu cât dreptul la pensie este garantat de art. 47 alin. (2) din Constituţia României.

3.      Prin recalcularea  pensiilor aflate în plată, se încalcă în mod vădit principiul neretroactivităţii legii, înscris în art. 15 alin. (2) din Constituţie.

4.      Desfiinţarea pensiilor prevăzute în Legea nr. 119/2010 a adus atingere unui drept dobândit, acela de pensie de serviciu; aceasta nu este diminuată temporar sau impozitată pe o perioadă nedefinită de timp, este pur şi simplu desfiinţată. Nu e vorba de cuantum aici ci de dreptul la pensie de serviciu. Dreptul dobândit şi retras prin această lege este pensia de serviciu, şi nicidecum pensia din sistemul public de pensii pentru care s-a plătit contribuţie;

5.      Măsura  a fost aplicată în mod discriminatoriu, având în vedere menţinerea intactă a dreptului la pensie de serviciu în cazul magistraţilor şi al consilierilor de la Curtea de Conturi;

6. Art.20 din Constituţie spune :” Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile”.
7. Coroborând acest text cu cel de la art.11 alin.2 din Constituţie, conform căruia „tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern”, rezultă neîndoielnic faptul că, prin adoptarea legii  Unitare a Pensiilor, România şi-a încălcat grav, cu consecinţe foarte serioase pe plan internaţional, o lungă serie de obligaţii asumate sub egida Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, sub egida Consiliului Europei şi prin însăşi Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană.
8. Nu trebuie uitat că Guvernul României a fost deja atenţionat prin Raportul de consultare din 31.01.2007 al Comisiei Europene, prin care, cităm, „se atrage atenţia asupra faptului că, pentru legislaţia neconformă Directivelor comunitare, Comitetul Miniştrilor va transmite României scrisori de notificare oficială, declanşând, astfel, acţiunea de neîndeplinire a obligaţiilor de Stat membru al U.E.”

9.      În privinţa modului de calcul a pensiilor militare, acesta  s-a aplicat prin asimilarea forţată a acestora cu pensiile de tip contributiv, un algoritm diferit de calcul care în 80% din cazuri a condus la pensii recalculate în cuantum superior pensiilor de serviciu, în timp ce celelalte categorii de pensii de serviciu s-au diminuat cu procente între 20-90%.

10.  Nu s-a aplicat Jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a instanţelor, care  arată că în cazul unor drepturi cărora prin lege li s-a modificat modul de calcul, ele au fost majorate dacă cuantumul aflat în plată era inferior celui rezultat pe noua formulă şi îşi păstrau cuantumul din plată dacă acesta este superior celui rezultat prin aplicarea noii formule. Este de notorietate pronunţarea Curţii Constituţionale în acest sens în cazul sesizărilor punctuale în cadrul procesului de recorelare a pensiilor din 2005.

11. Decizia CCR nr. 872/2010: “[...], dacă, prin reaşezarea sistemului de calcul al pensiei în sensul arătat mai sus, rezultă un cuantum mai mic al acesteia, statul este obligat să adopte reglementări similare art.180 alin.(7) din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000, şi anume să menţină în plată cuantumul pensiei stabilit potrivit reglementărilor anterior în vigoare dacă acesta este mai avantajos. Aceasta este o măsură de protecţie a persoanelor care beneficiază de pensie în sensul art.47 alin.(2) din Constituţie, constituind,  de asemenea, o speranţă legitimă a asiguratului, întemeiată pe prevederile legale în vigoare cu privire la obţinerea şi încasarea unui anumit cuantum al pensiei.[...]”

12.  De fapt chiar noua Lege 263 prevede existenţa pensiilor ocupaţionale, sistemului pensiilor ocupaţionale nu este un simplu deziderat, ci o obligaţie legală prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aşa cum prevede  art. 193 din această lege:  “Guvernul României trebuie să elaboreze şi să înainteze Parlamentului spre adoptare, până la sfârşitul anului 2010, proiectul Legii privind pensiile ocupaţionale.” A fost înaintat acest proiect? Dacă nu, cine se face vinovat de nerespectarea legii ? Suntem şi aici într-un caz unic în lume. Pe de o parte art 193 contrazice  esenţa şi motivarea legii în sine, creând o abatere de la regula de aur a legii, pe de alta parte articolul este încălcat prin nepunere în practică chiar de legiuitor. DECI FAPT UNIC ÎN LUME, CREDEM,  LEGIUITORUL A DAT O LEGE PE CARE O ÎNCALCĂ EL ÎNSUŞI DE DOUĂ ORI, ODATĂ PRIN ADMITEREA UNEI EXCEPŢII LA REGULĂ APOI PRIN NEAPLICAREA EXCEPŢIEI.

13.  Decizia 375/2005 a CEDO care prevede că noile reglementări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv în privinţa cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, începând cu data intrării în vigoare.”

14. Prin Decizia CCR nr.57/2006 se reiterează în mod explicit şi hotărât neretroactivitatea în materia reglementării pensiilor, după cum urmează: „... este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislaţia în materia pensiilor şi de a stabili data de la care operează recalcularea, însă orice prevedere nouă poate fi aplicată numai de la data intrării sale în vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art.15 alin.2 din Constituţie”.
15. Decizia CCR nr. 20 din 2 februarie 2000, în sensul constatării ca fiind neconstituţionale dispoziţiile prin care s-a abrogat art. 103 din Legea 92/1992, prin care se stabileau condiţiile de acordare a pensiilor de serviciu.

16.  Obiectivul acordării pensiilor doar în baza contributivităţii nu s-a putut respecta rămânând în plată încă astfel de prestaţii de tip pensie necontributivă întrucât categoriile magistraţilor, consilierilor de la Curtea de Conturi, persoanele cu stagii incomplete sau insuficiente faţă de un cuantum minim (pensia minim garantată, pensiile pentru agricultori) beneficiază în continuare de o plată necontributivă.

17.  prevederile art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale;

18.  prevederile art. 17, art. 23 pct. 3 şi art. 25 pct. 1 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;

19.  art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) şi art. 52 alin. (1) şi (3) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

20. Deasemenea neconstituţională a fost declarată OUG nr.230/2008, stabilindu-se prin Decizia nr. 85/2009 că este inadmisibilă iniţiativa Guvernului de a interzice cumulul pensiei cu salariul în sistemul public, întrucât ar fi astfel afectate două drepturi fundamentale – dreptul la pensie şi dreptul la muncă.
21. În conformitate cu art.14 din Convenţia pentru interzicerea discriminării şi art. 1 din Protocolul 1 referitor la protecţia proprietăţii, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că „noţiunea de bun înglobează orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economică, astfel încât dreptul la pensie şi, evident, dreptul la salariu sunt asimilate dreptului de proprietate” (cauza Buchen versus Cehia).

4. APLICAREA ABUZIVĂ, DISCRIMINATORIE A LEGII ŞI CONSECINTELE EI

Aplicarea Legii 263 s-a făcut în mod arbitrar, neuniform, uneori clientelar, provocând mari drame, inechităţi, discriminări care s-au manifestat nu numai la nivelul aplicării ci şi în ceea ce priveşte modul în care instanţele au judecat cauzele:

1.      Deficienţe în activitatea caselor de pensii de revizuire a pensiilor de serviciu şi de punere în executare a unor hotărâri judecătoreşti. Principalele disfuncţionalităţi administrative semnalate în activitatea caselor de pensii vizează superficialitatea revizuirii pensiilor, în sensul neluării în considerare a tuturor documentelor care atestă veniturile salariale realizate şi contribuţiile la fondul de pensii, aceasta şi pe fondul termenelor scurte pentru revizuire şi a numărului mare de pensii supuse recalculării/revizuirii, dar şi tergiversarea punerii în executare a hotărârilor judecătoreşti prin care s-au anulat deciziile de revizuire a pensiilor şi s-au menţinut în plată pensiile de serviciu.S-au manifestat aşa cum spun şi datele preliminare din auditul ce se derulează la această oră în cadrul MApN, şi cazuri de emitere de decizii la comandă, fără nici o justificare sau având ca unică justificare apartenenţa la un anumit partid politic. S-a ajuns astfel, ca şi în cazul avansării şi acordării de grade militare, deciziile de pensionare să se emită  politic. Aceste aspecte au fost menţionate atât în concluziile controlului efectuat de ministrul Dobriţoiu cât şi în recentul raport al Avocatului Poporului .

2.      Jurisprudenţa neunitară în materia recalculării pensiilor de serviciu. Urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010 şi a emiterii deciziilor de recalculare a pensiilor de serviciu, practica judiciară internă s-a confruntat cu un număr mare de cauze, pronunţându-se soluţii atât în primă instanţă, cât şi în recurs. Reglementările legale succesive, adică cele două hotărâri de Guvern şi cele două ordonanţe de urgenţă, deja expuse, au sporit confuzia, au făcut ca numărul proceselor să crească şi au favorizat dezlegarea diferită a unor cauze similare sau chiar identice. S-a ajuns astfel, ca şi deciziile unor instanţe să se dea tot politic sau după ureche, dar în nici un caz justificate sau pe baza probelor administrate sau a legilor în vigoare.  Concluzia aparţine Avocatului Poporului în baza studierii cazurilor şi rapoartelor primate şi verificate.

5.      BAZA JUSTIFICATIVĂ A INIŢIERII LEGII NU A FOST RESPECTATĂ IAR EFECTELE AU INFIRMAT AŞTEPTĂRILE

Un aspect care se cuvine a fi adus în discuţie este acela referitor la concordanţa dintre scopul elaborării Legii nr. 119/2010 şi efectele acesteia. În expunerea de motive a Legii nr. 119/2010 sunt arătate obiectivele adoptării acestui act normativ printre care se numără şi necesitatea asigurării sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice. Pensia de serviciu, având două componente, contributivă şi necontributivă, a fost suportată atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetul statului.

În aceste condiţii, se naşte întrebarea în ce măsură eliminarea pensiilor de serviciu a servit la asigurarea sustenabilităţii financiare a sistemului de pensii publice din moment ce acest proces a însemnat eliminarea părţii necontributive suportate din bugetul de stat şi nicidecum din bugetul sistemului de pensii. Aceasta cu atât mai mult cu cât pensiile speciale, nefiind un privilegiu, ci fiind

instituite de către legiuitor în considerarea unui anumit statut special al categoriei profesionale respective, pot fi eliminate doar dacă există o raţiune suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestaţiilor sociale ale statului sub forma pensiei.

Mai mult, potrivit execuţiilor bugetare publicate de Ministerul Finanţelor Publice, deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub  formă de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale, s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5 miliarde lei) în primele 11 luni din 2011, faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12,1067 miliarde lei.

Consiliul fiscal, în conformitate cu prevederile Legii nr. 69/2010, la sfârşitul anului 2011 a exprimat următoarea opinie “Cu toate că iniţial exerciţiul de recalculare a pensiilor speciale anticipa conform calculelor Ministerului Muncii, economii bugetare substanţiale la nivelul cheltuielilor cu pensiile, în cele din urmă putem constata că acest demers s-a concretizat în cheltuieli suplimentare cu pensiile aferente celor 159 de mii de pensionari din această categorie (aproximativ 1 miliard de lei cheltuială anuală suplimentară), în condiţiile în care pensia medie corespunzătoare creşte în urma recalculării de la 1755 lei (nivel utilizat pentru fundamentarea bugetului asigurărilor.”

Şi atunci se pune întrebarea dacă sub aspect financiar şi al realizării de economii la buget,  Legea şi-a atins copul propus.

Dintr-o altă perspectivă, reducerea pensiilor speciale nu s-a realizat cu asigurarea protecţiei aşteptărilor legitime a militarilor cu privire la un anumit nivel al protecţiei şi securităţii sociale şi nici menţinerea unui echilibru just între interesele generale şi cele individuale.

Menţinerea unora dintre pensiile de serviciu ca atare şi soluţiile adoptate în cazul pensiilor militare de stat, al pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor constituie un alt exemplu de stabilire a unor drepturi de asigurări sociale fără aplicarea strictă a principiului contributivităţii. De aici rezultă că în anumite situaţii, legiuitorul a înţeles să prevadă excepţii de la aplicarea strictă a principiului contributivităţii la stabilirea drepturilor de pensie şi astfel să păstreze sau chiar să majoreze pensiile recalculate şi revizuite în contextul transformării pensiilor de serviciu în pensii din sistemul public.

 Deci nici al doilea principiu de bază al legii, acela al unicităţii sistemului de calcul  şi uniformizării , al echităţii pensiilor nu a fost respectat.

6. NERESPECTAREA PRINCIPIULUI NERETROACTIVITĂŢII LEGII ŞI A CONSTITUŢIEI FAŢĂ DE MILITARI ÎN COMPARAŢIE CU CIVILII

În art. 180 alin. (7) din Legea nr. 19/2000, abrogată de Legea nr. 263/2010. se prevedea că “În situaţia în care cuantumul pensiilor stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”

Acest text de lege din Legea nr. 19/2000 ar fi trebuit să li se aplice beneficiarilor pensiilor speciale, firesc, în virtutea faptului că art. 1 din Legea nr. 119/2010 prevede că pensiile de serviciu, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Observăm însă că, în realitate, prevederile Legii nr. 19/2000 le-au fost aplicate selectiv.

În mod similar, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat prevedea la art. 6 alin. (2) că “În situaţia în care cuantumul pensiei aferent noului punctaj determinat este mai mic decât cel cuvenit sau aflat în plată, se menţine cuantumul cuvenit sau aflat în plată până la data la care, prin aplicarea formulei de calcul prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se va obţine un cuantum al pensiei mai mare decât acesta.” Cu alte cuvinte, indexarea sau majorarea pensiei nu mai era posibilă până când din înmulţirea punctului de pensie cu punctajul mediu nu rezulta un cuantum mai mare decât al pensiei cuvenite sau aflate în plată.

Iată deci că deşi atât  în vechea lege privind pensiile atât  pensiile militare cât şi cele civile  din fondul de pensii, se prevedea în mod clar că aplicarea modificărilor sau recalculărilor nu trebuie să afecteze beneficiarul, LEGEA  263 nu a ţinut cont de acest principiu al dreptului câştigat şi nici de cel al  principiului proporţionalităţii între interesul general protejat şi cel particular lezat.

7. PRINCIPIUL CONTRIBUTIVITĂŢII NU SE POATE APLICA MILITARILOR

Scopul declarat al ordonanţei de urgenţă a fost instituirea unei etape de revizuire, din oficiu, a cuantumului pensiilor recalculate prin efectul Legii nr. 119/2010, cu respectarea principiului contributivităţii şi egalităţii, urmărindu-se a se stabili „în mod just şi echitabil” drepturile de pensie. Conţinând norme tehnice, aceste acte normative reglementează stagiile de cotizare în funcţie de care se calculează punctajul mediu anual şi cuantumul veniturilor care se iau în calcul la stabilirea pensiilor, dar care nu pot fi dovedite. De la bun început s-a plecat de la  o  premisă falsă şi au fost încălcate sau neluate în seamă chiar de legiuitor principiile în baza cărora a cerut sau iniţiat acest proces şi anume:

1.      Principiu contributivităţii nu se poate aplica cadrelor militare deoarece acestea nu au contribuit la fondul de pensii, iar modul în care legiuitorul a decis cu de la sine putere să considere sau să calculeze aceasta „contribuţie” a fost arbitrar, unilateral, neprincipial, discriminator contrar principiilor enunţate în  însăşi motivarea legii;

2.      Militarii nu au avut carte de muncă deci nu au avut posibilitatea de a verifica sau cunoaşte datele în baza cărora s-a făcut recalcularea/revizuirea pensiilor deci prevederile OG1/2011 art. 1 alin.1, iar  cererea de a înainta datele pentru recalculare era cel puţin hazlie dacă nu batjocoritoare pentru că în ultimă instanţă cel care deţinea toate datele era tot cel care le cerea, respectiv Ministerul Apărării Naţionale;

3.      Punerea în aplicare a Legii nr. 119/2010 a relevat cu claritate discordanţa dintre scopul iniţial al legii, acela de a reduce cheltuielile cu pensiile regăsite în deficitul bugetului de stat consolidat şi rezultatele din execuţia bugetară a anului 2011: deficitul real al sistemului public de pensii, respectiv diferenţa dintre sumele plătite sub forma de pensii de stat şi încasările de contribuţii de asigurări sociale s-a adâncit cu 26,5% (peste 2,5mld lei) în primele 11 luni faţă de perioada similară din 2010, de la 9,5701 la 12.1067 miliarde.

Cu alte cuvinte, legea 263 a respectat un singur principiu, al arbitrariului şi discriminării.

Vă asumaţi prin menţinerea  acestei legi suportarea consecinţelor ce recurg din încălcarea atâtor articole de lege,a  Constituţiei, deciziilor  Curţii Constituţionale, decizii ale organismelor, comisiilor, şi forurilor internaţionale? Realizaţi impactul juridic politic, social al încălcării drepturilor fundamentale ale omului, care sunt dreptul la muncă, dreptul la pensie, dreptul de proprietate? Realizaţi că acestea sunt semne clare ale încălcării art. 1 din constituţie “ROMÂNIA ESTE UN STAT DE DREPT “şi că ne îndreptam către transformarea tarii într-un stat arbitrar, extremist, totalitar în care sunt încălcate flagrant drepturile fundamentale ale omului?

Riscaţi să vă daţi girul moral şi juridic pentru încălcarea Constituţiei doar pentru a vă mulţumi şefii de partid sau din inerţie?

De asemenea, scoaterea pensiilor militarilor din sistemul pensiilor de serviciu, plătite de Ministerul Apărării  şi introducerea acestora la sistemul unitar al pensiilor a creat mari probleme şi cheltuieli suplimentare sistemului de asigurări sociale creând alte aspecte de nemulţumire chiar în rândul celor care au fost nevoiţi să înghită zeci de mii de pensionari cu pensii „nesimţite” care se hrăneau din aceleaşi rezerve, fără a fi contribuit cu ceva la rezervele lor, deci un alt act injust. Se poate spune că existenţa pensiilor ocupaţionale ar fi preveni sau cel puţin limita semnificativ efectele create prin recalcularea pensiilor speciale sau introducerea acestora în sistemul naţional de pensii.

8. AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV PE PROIECTUL LEGII 263 CONFIRMĂ CERERILE PENSIONARILOR

Dacă toate aceste argumente nu sunt convingătoare, vă rugăm să consultaţi avizul dat de Consiliul Legislativ proiectul de lege în 2010. Avizul pe lege a fost favorabil, dar cu condiţia acceptării unor amendamente dintre care menţionăm:

1. Sistemul de calcul al pensiilor militare este reglementat prin lege separată în Germania, Marea Britanie, SUA, Turcia, Israel, Egipt, Japonia sau printr-un capitol independent cuprins formal într-o singură lege împreună cu cel al pensiilor civile în Franţa, Italia, Grecia, Portugalia, Austria , deci capitol separat într-o lege unitară, dar NU UNICĂ;
2. Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie  de valoarea soldei din ultima lună de activitate în Germania, Marea Britanie, Turcia, Grecia, Italia, Austria, Japonia , Israel, sau pe media soldelor pe ultimele 3 sau 6 luni, în Franţa, şi Egipt.
3. În majoritatea ţărilor NATO, pentru stabilirea pensiei, bazei de calcul i se aplică un procent între 75-80% din valoarea soldelor pe ultimele 1-3-6 luni;
4. Introducerea legii 263 şi aplicarea acesteia la cei care aveau pensia în plată, s-a făcut cu încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin2. Din Constituţia României republicată conform căreia ”Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia egii penale sau contravenţionale mai favorabile”. Deoarece legea 263 nu este o lege penală, aceasta nu se putea aplica retroactiv; 
5. O recalculare a pensiilor militarilor care au fost acordate legal ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii iar a o modifica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept;
6. Decizia Curţii Constituţionale nr 120/2007 publicată în Monitorul Oficial nr. 204/ 2007 spune „ În cazul în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti aceasta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”;
7. Principiul contributivităţii poate fi privit ca un indicator în modul de calcul al pensiilor, fiind însă unul relativ. De altfel acest principiu nu se aplică la anumite categorii de pensii cum ar fi cele ale militarilor, poliţiştilor, şi pensiile agricultorilor, astfel încât nu poate fi considerat ca un principiu cu aplicabilitate generală.

          Toate aceste amendamente au fost propuse de Consiliul Legisativ dar Parlamentul la acea vreme având o altă majoritate, a avut altă opinie şi nu a ţinut cont de ele deşi reprezentau aspecte clare de încălcare a legii, în opinia unor jurişti de profesie.

 Că aceştia au avut dreptate o dovedeşte situaţia de astăzi, faptul că legea nu a respectat nici măcar propriile principii, s-a dovedit un fiasco atât legislativ cât şi administrativ şi financiar, provocând zeci de mii de procese care blochează sistemul judiciar şi împiedică, prin aglomerarea instanţelor rezolvarea unor alte procese care ţin de securitatea şi protecţia cetăţeanului, împiedicând chiar şi reforma în justiţie, fapt ce a dus la amânarea noului cod de procedură civilă.

9.PUNCTUL DE VEDERE AL AVOCATULUI POPORULUI

Ca un ultim argument, care dovedeşte odată în plus faptul că Legea 263 cu documentele ce au derivat din aplicarea ei este o lege adoptată politic, neavând susţinere juridică, aducem în atenţie  memoriul înaintat Parlamentului de către Avocatul Poporului, pe acelaşi subiect, memoriu care susţine  cu aceleaşi argumente faptul că aplicarea legii 263 la militari s-a făcut cu încălcarea Constituţiei.  Dar, în opinia noastră Avocatul Poporului deşi se sprijină în expunerea sa pe date şi argumente juste, păcătuieşte prin aceea că în propunerile pe care le face acceptă exact legea pe care o combate cu articole de lege pertinente, admiţând până la urmă procesul de revizuire a pensiilor militarilor, dar cu condiţia ca scăderile  să nu depăşească 50% din valoarea pensiei, sau admite această struţo-cămilă propunând o impozitare progresivă a pensiilor având în vedere partea necontributivă, adică practic pe toată pensia atâta vreme ce chiar domnia sa susţine că militarii nu au contribuit la fondul de pensie, impozitare care ar păcătui prin discriminare faţă de alte categorii de pensii.

          10. ÎN LOC DE CONCLUZII

          În încheiere nu putem să nu adăugăm faptul că  însăşi legea în totalitatea ei a fost adoptată  la vremea respectivă printr-o FRAUDĂ SEMNALATĂ CHIAR DE ACTUALELE PARTIDE AFLATE LA PUTERE, FRAUDĂ CAUZATĂ DEUN PROCES DE  NUMĂRARE PENALĂ A VOTURILOR DE ADOPTARE A LEGII, FRAUDĂ SEMNALATĂ CURŢII CONSTITUŢIONALE CARE DEŞI REALĂ NU A FOST ADMINSĂ DINTR-UN VICIU DE PROCEDURĂ, NU DATORITĂ INEXISTENŢEI FAPTEI. Fie şi numai în baza cestui fapt, actuala putere, cea care a semnalat această fraudă, să facă un act reparatoriu anulând o lege introdusă abuziv, ilegal, fraudulos. Iar pentru persoana care a făcut acest lucru posibil avocatul poporului ar trebui să introducă cerere de acţionare în instanţă în baza Art. 246. CP - Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, care incriminează  „Fapta funcţionarului public, care, în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu ştiinţa, nu îndeplineşte un act ori îl îndeplineşte în mod defectuos si prin aceasta cauzează o vătămare intereselor legale ale unei persoane” faptă ce  se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

             11. PROPUNERI

Având în vedere toate aceste fapte şi considerente, cerem Comisiei pentru Apărare şi Ordine Publică a Senatului să apere drepturile celor care formează baza apărării tuturor instituţiilor statului şi a existenţei însăşi a statului român, respectiv armata şi celelalte componente ale Sistemului Naţional de Apărare şi să facă totul pentru a le reda o lege justă, o lege europeană, o lege pe măsura misiunii ce le revine, a privaţiunilor şi obligaţiilor speciale ce decurg din natura serviciului, riscurilor pe care şi le asumă,şi jurământului  faţă de ţară.

Pentru aceasta solicităm:

În regim de urgenţă: ( maxim două săptămâni pentru punctele 1 şi 3, imediat pentru punctul 2)

1. Emiterea de către  conducerea politică aflată la putere a unui comunicat prin care să exprime clar, fără dubii, fără vorbe goale, fără promisiuni deşarte punctul de vedere şi intenţiile  faţă de aspectul pensiilor militare cu termene şi etape de îndeplinire, atât în ceea ce priveşte obiectivele pe termen scurt cât şi cele pe termen mediu şi lung, cu date şi încadrări  în timp concrete cu responsabilităţi specifice şi responsabili;
2. Sistarea emiterii altor decizii de pensie până la încheierea auditului şi  stabilirea întregii imagini a pagubelor, abuzurilor, încălcării legilor şi nedreptăţilor comise;
3. Emiterea unei ordonanţe de urgenţă sau Hotărâri de Guvern care până la apariţia unei noi legi bazate pe Constituţie, Declaraţia Universală a drepturilor Omului, legile şi instrucţiunile europene în domeniu, să redea (celor cărora le-au fost diminuate  pensiile printr-o lege ILEGALĂ) cuantumul pe care îl primeau până la apariţia şi punerea în aplicare a acestei legi. Acest deziderat reprezintă de altfel promisiunea făcută de actuala coaliţie aflată la putere, faţă de pensionarii militari atât prin discursurile politice cu ocazia campaniilor electorale, cât şi prin protocoalele semnate cu filialele SCMD, protocoale de ale căror prevederi pensionarii s-au achitat întocmai şi la timp. Realizarea acestui deziderat, înainte de a fi o „cârpeală”, ar fi un act normal de reparare a unei nedreptăţi aşa cum în repetate rânduri a afirmat chiar primul ministru Ponta , ca şi actualul şef al Comisiei de Apărare a Senatului, fostul ministru Corneliu Dobriţoiu. Ar mai fi această decizie  şi un act de  onorare bărbătească şi demnă a unei obligaţii asumate prin documente şi promisiuni de care un om de stat nu se poate lipsi. Şi ar mai fi această decizie şi un semnal pentru întreaga ţară care a susţinut actuala coaliţie la alegeri, că politicienii au cuvânt, îşi respectă promisiunile şi merită încrederea şi sprijinul populaţiei. Nu am dori ca o simplă ordonanţă neonorată să creeze sau să inducă pe o cale sau alta  neîncrederea şi dubii în rândul populaţiei vizavi de onoarea actualei clase politice la putere şi să răstoarne aşa cum s-a întâmplat acum un an balanţa puterii plecând de la un simplu pariu sau  o simplă ghicitoare  puse în băşcălie. Cine nu învaţă din istorie e condamnat să o retrăiască;
4. Emiterea unui act  legislativ (care a mai fost de altfel iniţiat şi există chiar un proiect în acest sens) pentru anularea cap IV din Legea 329 privind cumulul pensie-salariu lege  ce constituie o îngrădire a dreptului fundamental la muncă şi de asemenea reprezintă o discriminare faţă de cei care lucrează în sistemul privat, o măsură populistă la vremea ei dar care nu respectă principiul valorii şi competenţei ci pe al unei griji faţă de agramaţii care nu se pot angaja din cauza valorilor. Aşa au ajuns branconerii  miniştri,  iar alţii s-au umplut de succesuri.

Pe termen mediu(imediat pentru punctul 2 ca finalitate, 60 de zile pentru punctul 1)

1. Continuarea auditului şi determinarea întregului prejudiciu adus atât interesului public cât şi personal aşa cum reiese din concluziile preliminare, prezentarea concluziilor  într-un document elaborat fără părtinire, care să nu se constituie nici într-o vânătoare de vrăjitoare dar nici într-o acţiune de acoperire a faptelor unuia sau altuia sau găsirea unor acari Păun care să plătească pentru ordinele date de alţii. Luarea măsurilor ce se cuvin în funcţie de natura şi dimensiunea infracţiunii sau greşelii, celor ce au comis abuzuri, inclusiv pentru încălcarea Art. 246. CP sau Art. 8, punctul b, alin. 3 din Legea nr. 80/1995. În acest sens să se aibă în vedere inclusiv anularea pe părţi sau integral a unor ordine, norme şi metodologii interne de aplicare a legii, norme sau metodologii  care au fost emise împotriva principiilor de drept, inclusiv a legii în sine, sau au restrâns abuziv aplicarea unei dispoziţii din interese obscure. Să se ia măsurile de rigoare împotriva celor ce se fac vinovaţi de astfel de acte de-a dreptul ILEGALE.
2. Dacă este posibil, având în vedere că cei prejudiciaţi sunt în speţă pensionarii militari, pentru o mai mare transparenţă a actului de audit să fie cooptaţi în comisia de audit şi pensionari militari care au executat astfel de activităţi în perioada cât au fost activi, selecţionaţi şi apoi avizaţi de către specialişti din MApN, care îi cunosc şi le cunosc calificarea, competenţa şi imparţialitatea;

Pe termen lung ( actuala sesiune parlamentară, aşa cum a declarat domnul ministru Duşa deci până în luna Iulie) 

1.Elaborarea unei noi legi a pensiilor militare şi ale celor din sistemul Naţional de Apărare care lucrează în sistem militarizat, poartă grade militare şi se supun unor obligaţii, rigurozităţi, privaţiuni şi restricţii deosebite, care ţin de interzicerea unor drepturi civile garantate Constituţie şi  de Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, interziceri şi privaţiuni asumate prin natura profesiei. Am dori ca noua lege să nu mai conţină discriminări, să respecte întrutotul prevederile Constituţionale şi principiile de drept,prevederile legislaţiei europene, să se aplice tuturor pensionarilor indiferent de momentul ieşirii la pensie( acest lucru este posibil dacă la finele legii se specifică expres acest lucru) pentru a evita diferenţele de pensii dintre cei ieşiţi la pensie cu o lege sau alta. În felul acesta ar dispărea actualele discriminări sau nedreptăţi care ţin cont de vechime fără a ţine cont de gradul, pregătirea, responsabilităţile şi importanţa socială a activităţii pensionarului. De asemenea în calculul pensiei să se ţină cont de toată legislaţia în vigoare inclusiv aşa zisele legi secretizate (este cazul HG1019-2010), ceea ce impune desecretizarea acestora şi punerea lor la dispoziţia celor interesaţi. Realizarea şi prezentarea unui plan de acţiune şi punere în aplicare a procesului de realizare a acestei legi, care să cuprindă CU TERMENE CLARE :

·         realizarea proiectului. Propunem (pentru scurtarea perioadei) consultarea şi chiar completarea proiectului început de comisia doamnei Simona Sîrbu având în vedere că reprezintă punctul de vedere al coaliţiei, prevăzut în programul de guvernare al USL, a fost realizat cu concursul reprezentanţilor ministerelor interesate ca şi al reprezentanţilor ministerelor muncii şi finanţelor  şi ai asociaţiilor  şi sindicatelor pensionarilor sau militarilor activi  care au fost anunţate şi au dorit să participe la elaborarea proiectului.

·         consultarea acestuia de către cei interesaţi, atât cei din rezervă cât şi activi;

·         revederea şi revizuirea în funcţie de amendamentele sau propunerile făcute;

·         discutarea şi aprobarea în guvern;

·         înaintarea spre analiză şi aviz în comisiile camerelor parlamentului;

·         Supunerea aprobării camerei decizionale;

·         Înaintarea spre promulgare - termen 20 de zile înainte de terminarea sesiunii parlamentare.

Îndrăznim cu respectul aferent să informăm pe distinşii senatori că toate aceste puncte de vedere exprimate aici reprezintă punctul de vedere al filialelor SCMD care au semnat protocol de colaborare cu filialele locale ale USL  încă de la alegerile locale. Nu vrem să ne exagerăm meritele în ceea ce priveşte aportul pensionarilor militari în câştigarea alegerilor  dar nici dumneavoastră să nu îl minimalizaţi. E bine să ştie fiecare pe ce se poate baza în cadrul discuţiilor şi negocierilor ca şi a achitării de obligaţiile electorale. E adevărat, nu suntem mulţi deci nici proşti şi încă nu am uitat să ne organizăm la nevoie. Poate suntem dezbinaţi tocmai datorită legilor şi grijii colegilor dumneavoastră care au avut  puterea  până acum. Dar dacă au  reuşit să ne dezbine, este pentru că pe atunci unii dintre noi mai aveau o speranţă: viitoarea forţă politică la putere. Dacă şi această speranţă  ne va fi spulberată, dacă şi dumneavoastră ne veţi dezamăgi, nimic nu va mai sta în faţa realizării unei unităţi depline în aspiraţii, opţiuni şi acţiune. Să vă gândiţi la asta înainte de a face ceea ce veţi dori.

Domnilor senatori, toate aceste fapte care privesc procesul revizuirii pensiilor pe care suntem convinşi că le cunoşteaţi chiar dacă nu în amănunt, au dus la mişcări de stradă, proteste, interpelări în parlament, procese în justiţie care nu ne fac plăcere şi nu fac cinste Ministerului pe care l-am slujit cu toţii cu respect şi demnitate. Faptul că acest proces a început sub un regim  de care nu sunteţi legaţi, poate fi în avantajul dumneavoastră, dar menţinerea şi continuarea revizuirii pensiilor având la bază cele arătate mai sus nu v-ar face cinste şi ar atrage după sine alte acţiuni pe care le-am dori uitate. Vă asigurăm domnilor senatori  că dorinţa noastră cea mai mare este ca atât militarii cât şi parlamentarii să fie respectaţi,   haina militară să fie privită cu respect, mândrie şi simpatie  de întreaga societate. Suntem conştienţi de faptul că nivelul atenţiei şi interesului dumneavoastră faţă de noi depinde de locul în care vă aflaţi, la putere sau în opoziţie. Nu ne amăgim cu ideea că ne purtaţi o dragoste neţărmurită. Spre deosebire de dumneavoastră, noi cei mai de jos ne menţinem interesul faţă de dumneavoastră permanent, nu doar la alegeri. Dar atitudinea dumneavoastră faţă de noi şi interesele politice  au dus şi duc la unele reacţii regretabile pe care dumneavoastră le sesizaţi numai când vă pierdeţi puterea.

Este jenant că datorită acestor manevre politice, rezerviştii sunt consideraţi nesimţiţi sau milogi, militarii activi sunt consideraţi mercenari iar haina  şi gradele militare au ajuns să fie purtate de clienţi, prieteni, sau susţinători ai unor partide sau şefi de partide, elemente care nu au nici o legătură nu numai cu onoarea militară dar nici cu noţiunea de onoare în general, oameni peste care s-a lipit eticheta de trădători, fapt ce face ca aceeaşi etichetă să fie lipită acuma armatei.

Este jenant domnilor senatori  şi regretabil că datorită unor manevre politice s-a ajuns la situaţia în care se urăşte tată cu fiu, frate cu soră, militar cu civil, procuror  cu poliţist, profesor cu doctor, ateu cu creştin, oameni care până la aşa zisa democraţie de după 89 nu aveau nimic de împărţit unul cu altul.

Este dureros că  am ajuns sa ne uităm urat unul la altul ofiţer cu subofiţer, rezervist cu activ, de parcă nu am fi jurat credinţă şi nu am fi slujit sub acelaşi drapel.

Este dramatic faptul că armata nu mai are o rezervă pe care să conteze, că aceasta este tratată ca o adunătură de asistaţi sociali că locul militarilor de carieră este luat de acoliţii celor care vremelnic vin la conducerea ţării şi a ministerului apărării. 

Domnilor Senatori, vă rugăm şi pe dumneavoastră, cum l-am rugat şi pe domnul ministru,  să acordaţi armatei  şi rezervei acesteia importanţa şi respectul cuvenit. Vă rugăm să trataţi nevoile armatei cu toată seriozitatea,pentru că  există în populaţie sentimentul, impresia că se urmăreşte în mod deliberat distrugerea morală şi fizică a armatei, a spiritului de corp, a capacităţii de apărare a ţării, prin învrăjbirea militarilor între ei, a civililor împotriva militarilor, prin false probleme sau aspecte, cum este şi acela al sporurilor şi drepturilor de echipare şi hrănire, care nu fac altceva decât să slăbească moralul armatei şi să distrugă încrederea oamenilor în armată şi credibilitatea militarilor. Vă rugăm nu lăsaţi să se întâmple aşa ceva, nu trataţi militarii ca pe o categorie privilegiată, suntem  departe de a fi aşa ceva. Analizaţi cu celeritate toate propunerile şi sugestiile care vi se fac, analizaţi, cu atenţie proiectele de lege care vi se aduc spre avizare şi asiguraţi-vă că nu încalcă alte legi sau drepturi şi principii de drept.

Nu vă cerem nimic ilegal, nici un favor, doar respect, şi îl veţi avea pe al nostru. Respectaţi dumneavoastră primii legile, dacă doriţi ca şi ceilalţi să vă respecte pe dumneavoastră şi legile pe care le daţi.

            

Prezentul documentar cuprinde materialul conţinând punctul de vedere completat cu 3 anexe.

Anexa2

DOMNILOR SENATORI,

În afară de problemele legate strict de legea pensiilor şi reparaţiile necesare privind pensiile militarilor vă înaintăm spre analiză şi aplicare, în măsura în care există disponibilitate, următoarele aspecte privind armata:

Eliminaţi din “sarcinile” armatei, prevederea potrivit căreia armata poate interveni în anumite situaţii la “apărarea cuceririlor revoluţionare”. Nu mai aduceţi armata iarăşi în poziţia din 1907, 1989 sau din 1999, armata nu trebuie să lupte împotriva propriului popor, nu intră nici în misiunile ei nici în doctrina pentru apărare şi nici nu poate fi folosită la infinit ca ţap ispăşitor. Să se interzică prin constituţie folosirea armatei împotriva civililor, există forţe specializate  cu asemenea misiuni, mult mai bine dotate şi pregătite pentru rupt picioare.

-          Să ne fie respectat statutul social şi profesional al militarilor;

-          Să se păstreze pensiile de stat  pentru militari şi lucrători din MAI şi celelalte servicii speciale, prin păstrarea prevederilor L164 ca metodă de calcul fie ca lege separată fie ca şi capitol aparte la legea unitară a pensiilor şi aplicarea efectelor L164 la toţi militarii, inclusiv cei care au trecut în rezervă înainte de 2001. La funcţii, grade şi răspunderi egale, pensii egale, dar pe treapta de sus, nu cea de jos, indiferent de anul ieşirii la pensie;

-          Să se revină asupra legii salarizării unice şi să se readucă profesiile cu risc şi lucru în condiţii speciale, pe treaptă pe care o merită. Jurământul militar implica nu numai obligaţii ale militarilor ci şi ale statului. La obligaţii suplimentare, drepturi pe măsură;

-          Să se revină asupra Legii 329/2009, deoarece această posibilitate şi promisiune a cumulului făcută de Statul Roman la indicaţia NATO, şi cu sprijin NATO, ne-a convins să trecem în rezervă mai devreme;

-          Sindicatul (ca şi toate organizaţiile profesionale ale militarilor) să fie consultat de către autorităţi la toate legile şi hotărârile în care se legiferează drepturile, obligaţiile şi statutul cadrelor militare şi ale tuturor celor pe care îi reprezintă;

-          Sindicatul să fie admis prin ordin expres al ministrului care să nu mai dea locul la interpretări să îşi desfăşoare activităţile în localurile Cercului Militar. Şi acolo unde condiţiile oferă posibilitatea, să li se pună la dispoziţie sedii;

-          Sindicatul să fie consultat, atunci când se concesionează terenurile sau clădirile fostelor unităţi, şi să se găsească modalităţi de a se crea locuri de odihnă pentru pensionari în care să poată veni cu nepoţii, să facă un loc de joacă pentru copii să poată desfăşura activităţi recreative. Nu ar fi nevoie de investiţii, se găsesc destui meseriaşi printre noi care să repare un calorifer, o chiuvetă, să repare un scaun, să zugrăvească o încăpere, să izoleze termic o clădire, din contribuţia pensionarilor, dacă ministerul nu îşi poate permite.La Craiova de exemplu, fosta UM 01062 ESTE UN LOC IDEAL., un spaţiu care se poate concesiona spre folosinţă tuturor asociaţiilor militarilor şi veteranilor de război. Nu cerem decât ca astfel de locuri să se concesioneze asociaţiilor cadrelor militare existente în localităţi unde există şi sunt nefolosite şi lăsate în paragina astfel de locaţii Ce prisoseşte se poate da către administraţiile locale, dar numai după ce a fost rezolvată problema sediilor asociaţiilor militarilor;

-          Să aibe loc consultări ale ministerului cu reprezentanţii TUTUROR asociaţiilor militarilor oricât de mici ar fi, trimestrial sau semestrial sau ori de câte ori se pun în discuţie probleme care privesc drepturile şi obligaţiile militarilor activi sau în rezervă;

-          Să se formeze un organ consultativ format din reprezentanţi ai acestor asociaţii cu care ministrul să se întâlnească periodic, pentru a se interesa de adevăratul puls şi moral al armatei;

-          Înzestrarea armatei să pună accentul pe calitate şi protecţie, nu pe interesele politicienilor şi comisioanele primite. Nu puneţi în balanţă vieţile militarilor cu comisioanele primite în urma unor contracte dubioase, pentru că vă vor urmări imaginile celor morţi în urma acestor tranzacţii;

-          Reducerea efectivelor militarilor în teatrele de operaţii şi protejarea vieţii acestora. Soldatul roman nu este mai prost decât cel, canadian, polonez, francez, bulgar, ca să înlocuiască trupele altor state care se retrag dintr-un conflict care le aduce decât pierderi. România nu are obligaţii mai mari faţă de NATO sau umanitate decât aceste state şi ca atare, nu vedem de ce trebuie să înlocuim noi, vieţile soldaţilor acestor tari cu vieţile soldaţilor, copiilor noştri;

-          Implicarea batalioanelor romaneşti de menţinere a păcii în misiuni ONU, acolo unde riscurile şi cheltuielile sunt mai mici iar pierderile materiale sunt decontate de către ONU, ca şi retribuirea militarilor. În felul ăsta bugetul MApN va fi degrevat de cheltuieli suplimentare, pierderile vor fi infinit mai mici, iar calitatea vieţii şi moralul militarilor şi familiilor lor vor creşte;

-          Rapoartele de evaluare a stării moralului trupelor să fie înaintate direct către direcţia care gestionează acest aspect, pentru a fi evaluate, şi apoi vor fi trimise sub formă de informare către cei interesaţi. În formă actuala, se intervine şi datele sunt “uşor “ameliorate.

-          Să se ceară asociaţiilor militarilor în rezervă, care beneficiază de mai mulţi specialişti decât armata activa să îşi aducă contribuţia la modificarea L80 a Ghidului carierei militare şi tuturor legilor care privesc armata şi să se ţină cont de expertiză acestora;

-          Să se ceară un raport cu starea reală a sănătăţii cadrelor militare, bolile cronice de care suferă şi necesarul de medicamente pentru aceştia. Spitalele militare nu fac faţă;

-          Să se respecte drepturile la tratament gratuit al militarilor activi şi în rezervă şi să se aloce fonduri pentru medicamente în farmaciile unităţilor şi ale spitalelor militare;

-           Militarii rezervişti în proporţie de 80% suferă de inimă, diabet, rinichi, hepatită, boli care nu sunt contractate în momentul ieşirii la pensie, ci sunt duse “pe picioare “încă din perioada de activitate, de la 30-40 de ani. Avem nu numai o ţară bolnavă ci şi o tara şi o armată de bolnavi. Nu îi duceţi la groapă. Ajutaţi-i să trăiască;

-          Dacă doriţi sprijin, devotament şi loialitate din partea armatei active sau în rezervă, faceţi dumneavoastră primul pas şi faceţi dovada acestor cerinţe. Nu veţi primi altceva decât ceea ce oferiţi;

2 PROPUNERI:

  ÎN SITUAŢIA ÎN CARE NU VEŢI AVEA PUTEREA POLITICĂ SĂ VĂ IMPUNEŢI PUNCTUL DE VEDERE ÎN REALIZAREA ACESTOR CERINŢE MINIME, VĂ RUGĂM SĂ LUAŢI ÎN CONSIDERARE, ŞI SĂ SPRIJINIŢI –DUPA CE VEŢI PIERDE BĂTĂLIA PENTRU PĂSTRAREA DEMNITĂŢII ŞI ONOAREI MILITARILOR – UN PROIECT DE LEGE PRIN CARE SĂ ADUCEŢI MĂCAR MĂSURI REPARATORII PENTRU CEI CARE NU VOR MAI PUTEA FI NUMIŢI MILITARI, MĂSURI PRIN CARE:

     - Să se suspende, Jurământul militar prin care aceştia sunt obligaţi să îşi de viaţa pentru ţara, deoarece devenind civili ca salarizare şi drepturi de pensie, cerem dreptul de a beneficia de aceleaşi condiţii la încadrare;

- Să li se întocmească militarilor, ca şi civililor carte de muncă la încadrare cu toate cele ce implica aceasta măsura, pentru a li se putea calcula pensia corect fără a mai căuta prin arhivele militare, state de plată şi Ordine de Zi;

- Să se retragă toate obligaţiile ce revin Rezerviştilor Militari, deoarece aceştia nu vor mai beneficia de pensie militară de stat plătită de MApN, ci de pensie socială, civilă, deci vor avea acelaşi obligaţii ca toţi civilii în ceea ce priveşte serviciul către armata;

- Militarii activi să beneficieze de dreptul la contracte colective şi individuale de muncă, ca toţi civilii cu toate drepturile de negociere prevăzute de legislaţia europeană şi naţională;

- Să se acorde militarilor dreptul la 8 ore de lucru zilnic, ca şi în toate domeniile de muncă, fiecare minut efectuat suplimentar să se plătească conform contractelor colective şi individuale de muncă şi legislaţiei în vigoare. La salarizare egală, muncă egală.

- Să se plătească retroactiv tuturor militarilor activi şi în rezervă (aşa cum şi pensiile se vor recalcula retroactiv şi pe baza activităţii anterioare şi pentru cei ce au ieşit la pensie până la apariţia Legii 119 şi Legii Unitare a Pensiilor) toate orele suplimentare efectuate de către cei asupra cărora noua lege îşi face efectul. Acolo unde nu se poate face dovada orelor lucrate suplimentar, se va lua în calcul (ca şi în cazul calculării punctului de pensie) numărul MEDIU de ore suplimentare lucrate de militari la nivel naţional, pe lună respectivă, în funcţie de activităţile (aplicaţii, cursuri, exerciţii, trageri, exerciţii demonstrative, vizite, inspecţii şi controale) efectuate în perioadele respective;

- Să se acorde militarilor şi poliţiştilor dreptul de a desfăşura activităţi economice şi de orice altă natură în timpul liber, pentru a-şi putea rotunji veniturile şi a putea face faţă situaţiilor grele datorate crizei economice de care guvernele nu se declară vinovate;

- Să se acorde militarilor şi poliţiştilor dreptul de a se înscrie în partide politice, ca orice cetăţean cu care sunt egali în drepturile de salarizare. Să încetăm odată cu inegalităţile între oameni şi cu restricţiile “nesimţite “ale unor categorii “favorizate” Dacă suntem salarizaţi la fel, să beneficieze şi militarii de posibilitatea de a desfăşura şi alte activităţi în timpul liber. Se spune că este nedemn pentru un militar să presteze alte servicii, dar să moară de foame, să nu mai aibă bani de medicamente, să li se ia din pensie, şi din salariu, să nu îşi mai poată plăti băncile nu este nedemn?;

- Să se acorde militarilor dreptul valabil pentru toţi civilii cu care sunt comparaţi şi nivelaţi prin legile amintite, de a se constitui în sindicate şi de a se apăra atunci când drepturile le sunt atacate şi încălcate, ca orice categorie socială. Acest drept este de altfel impus de o Declaraţie a Curţii Europene, pe care România nu vrea să o pună în aplicare;

- Să se acorde militarilor şi poliţiştilor dreptul la greva pentru a nu fi puşi în situaţia să plece din timpul serviciului, “sabotând “slujba. Să eliminăm legile categoriilor “privilegiate”. NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE! Dacă avem dreptul de salarizare egale să avem şi celelalte drepturi la acelaşi nivel cu civilii;

- Să se majoreze pensiile militarilor cu tot atâtea procente cu cât s-au majorat şi ale civililor care se înfrăţesc în obligaţii, cotizaţii şi drepturi în urma desfiinţării pensiilor ocupaţionale. Este ştiut că militarii au beneficiat de o lege “specială “prin care pensiile le erau majorate odată cu majorarea soldelor militarilor activi. Ca urmare, cum soldele militarilor activi nu au mai fost majorate de ani buni, odată cu intrarea pensionarilor militari în sistemul unitar de pensii, să li se mărească şi lor pensiile pe perioada cât au stagnat cu aceleaşi procente, retroactiv, aşa cum înţelege guvernul să aplice legile când e vorba de a lua banii de la militari;

- Să se plătească salariul minim pe economie tuturor soţiilor de militari şi poliţişti (sau conform pregătirii şi calificării unde e cazul) care nu au putut lucra datorită caracterului voiajor al serviciului soţilor pe toată perioada cât acestea nu au lucrat şi să le intre în calcul la pensie, aşa cum spune Legea 119, pentru perioada respectivă. Să li se acorde pensie compensatorie, pentru a compensa perioadele cât fără voia lor, forţate de caracterul serviciului soţului nu au putut lucra;

- Să se plătească toate cheltuielile de judecată şi daune morale şi materiale tuturor membrilor familiilor de militari şi poliţişti destrămate datorită stresului, singurătăţii, incompatibilităţii, nepotrivirii de caracter generate de serviciul voiajor, fluctuant, al militarilor şi poliţiştilor;

Toate aceste drepturi de care nu au beneficiat militarii şi poliţiştii, înţelegem că le revin acuma, odată cu intrarea în rândul societăţii odată cu egalizarea RETROACTIVĂ prin Legea Salarizării Unice şi Legea Unitară a Pensiilor şi cerem eliminarea tuturor inegalităţilor sociale, aşa cum doresc domnul Preşedinte şi Guvernul. "

Publicat de Filiala SCMD Dolj