IN ATENTIA CONDUCERII CENTRALE A SCMD SI A FILIALELOR

Asistam toti membri de sindicat, de o lunga perioada de timp la un schimb de replici, pareri si critici de toate felurile, pe bloguri, facute de tot felul de insecte( tauni, anonimi, giuliani, scorpioni, tantari, soparle, etc,) in spatele carora se ascund unii dintre noi, fara a avea curajul de a-si declina identitatea. Acest lucru dovedeste lipsa de curaj si asumare a celor afirmate. Exceptie fac cativa: dnii. col. Burcu, Stramb, Neacsu si d-na Elena, restul din cati sunteti fratilor ce urmariti, nu va ganditi ca tot ceea ce scrieti este citit nu numai de membrii de sindicat si nu da bine acestuia ?
Va plangeti ca nu ne vin membrii la inscriere, cum sa vina cand vad ceea ce vad? Cum sa vina subofiterii si maistriii militari cand le prefigurati un viitor mai bun , voi tot felul de insecte, mari specialisti in calculul viitoarei pensii, dupa nenorocita lege, cu normele ei cu tot!

Este perfect adevarat, vizibil si din stratosfera, ca in sindicat lucrurile nu merg cum trebuie, dar noi, in loc de critici si mistocareli, ce facem, cu ce propuneri concrete venim, sa imbunatatim activitatea , pentru realizarea unui plan unic de actiune-despre care e drept, nici conducerea centrala nu prea vrea sa auda !?

Prin pozitia noastra nu vrem sa suparam sau sa jignim pe nimeni, dar consideram ca s-a mers prea departe, mai mult rau faceti acestui sindicat! Luati de val, ne-am indepartat de adevatatul nostru scop. Nu vedem cu totii umilinta l-a care suntem supusi, de la venirea bocului la putere? Cei care ati crezut in minciuna cu plafonul de 3000, v-ati inselat!
La fel si in cuvantul generalului oprea!

Am ramas singuri-si prin noi insine trebuie sa facem totul pentru a stopa UMILINTA la care suntem supusi sistematic, de la venirea la putere a CIUMEI PORTOCALII!

Cine, in afara de noi s-a pronuntat, de la promulgarea Legii119/2010 si a proiectului de norme? NIMENI.
Sprijinitorii nostrii, atatia care au fost, au dat bir cu fugitii!

Ce s-ar intampla in cazul unor eventuale alegeri? Curtoazie, de la sublim la ridicol! Azi nu prezentam interes, dar maine vom fi o forta, daca vom fi mari, tari si vom avea lideri care sa fructifice unitatea, capacitatea si experienta noastra.
Daca vom fi invinsi, nu vom muri, vom lovi, precum bumerangul, pe cei pe care ne-au trimis pe centura societatii!
Cadruplul Basescu, Boc, Udrea, Oprea, la care se adauga partidul consilierilor juridici (numai judecatori nu pot fi numiti) ai curtii constitutionale, sunt ADEVARATII nostrii DUSMANI! Impotriva lor trebuiesc dirijate atacurile si eforturile noastre.
JOS cu ei, numai astfel ne putem capata, intai drepturile si apoi ONOAREA si DEMNITATEA, pentru ca PATRIA am pierdut-o cand ei ne-au condamnat pe noi la MOARTE!
Sunt voci care doresc sa recreem personalitati ale trecutului glorios-TUDOR VLADIMIRESCU,TEPES, HORIA, CLOSCA ori CRISAN, altele vor un nou Miron Cosma.
Noi nu vrem asta, consideram ca avem un sindicat care, cu noi , cu tara-provincia- poate si trebuie sa STOPEZE aceste lucruri, aceasta campanie denigratoare si distrugatoare, nu numai a noastra, ci a NEAMULUI ROMANESC!
Si am putea continua cu multe, mai amare, mai dure, ne oprim aici.

Apropo, ,,taunele” , aproape toti am facut parte din randurile „PCR”, nu a fost si nu este o rusine sa o recunoastem, dar nu am fost si nu suntem „imputiti”, cat priveste casta noastra-daca faci parte din ea- poate ar trebui sa afli ca 98% dintre noi au facut parte din acesta, unii din convingere, unii din oportunitate, iar altii din constrangere, caci altfel accesul nostru in cariera s-ar fi oprit cel mult la comandant companie-echivalenta. Sa-ti amintim ca acel partid –fara a fi nostalgici- ne-a facut ceea ce suntem azi, ne-a construit-prin munca noastra, e drept- locuintele in care locuim azi si ne- a creat statutul social care ne-a asigurat traiul onorabil noua si familiilor noastre, dar mai mult decat atat a creat avutia pe care emanatii revolutiei au transferat-o subtil din averea poporului si a noastra, in buzunarele lor? Din acest motiv se opun azi cotei de impozitare progresiva. Iar noi. neobisnuiti sa miscam in FRONT, inca ne certam, inca nu avem curaj sa ne pronuntam.


Supunem atentiei, Bucurestiului si filialelor, directiile si caile de actiune care ar trebui incluse in Planul Unic de Actiune, care ar trebui discutat, VOTAT, si devenit litera de lege, carte de capatai. In niciun caz rezumat la capitolul discutii, barfe, VREMEA VORBELOR A TRECUT, SA TRECEM LA FAPTE, DOMNILOR. Nu uitati ca ne apropriem de prima aniversare. Putem sa avem iarasi DEMNITATEA , ONOAREA SI PATRIA, pe care am avut-o, si mai mult decat atat! Uitati-va catre HARCOV, daca tara ne-a lasat, poate maine va avea nevoie de noi! Emanatii vor prospera si vor fugi spre alte meleaguri, noi vom ramane aici, stanca si pavaza. Caci, cu un comandant suprem care si-a negociat mandatul fiicei de parlamentar european, cu al popei Tokes, vicepresedentia acestuia la Parlamentul European, cu drepturile minoritatilor, pe care majoritarii nu le au si a dialogat-probabil stie mai multe limbi decat a declarat pina acum, asta ar explica mai multe- fara casca, fara translator, in tara lui, tinut secuiesc-ne intrebam ce a priceput, s-a voit Balcescu cu Kosot( stiti doar rezultatul acestora-unii istorici spun si azi ca datorita limbii n-au facut un pact istoric, valabil), care poate fi viitorul tarii astia?
DIRECTII DE ACTIUNE

1.Identificarea si contactarea fortelor politice care sunt dispuse sa ne sprijine, dar si determinarea solicitarilor si pretentiilor acestora.
2. Sprijinirea partidelor de opozitie-fara conditii- pentru realizarea numarului de semnaturi-iar daca vi se pare implicare politica, numai semnarea de catre noi , eventual familii si cunoscuti-pentru MOTIUNEA DE CENZURA POPULARA, care sa duca la caderea si schimbarea guvernului.
3. Sprijinirea tuturor fortelor politice care sunt dispuse sa concure la suspendarea actualuui presedinte.
4. O campanie agresiva pe posturile de televiziune, R1TV, Realitatea, Antena 3, OTV si altele, numai cu acoperire nationala, unde sa spunem Tarii, cine am fost, ce am facut pentru ea, ce ne fac guvernantii azi, la ce umilinte ne supun.
5. O campanie agresiva in presa scrisa, in cotidianele de larga audienta, avand acelasi obiectiv ca la pct. 4.
6.Contactarea liderilor sindicatelor bugetare si stabilirea unui plan comun de actiune, dar inainte de acesta determinarea obtinerii sprijinului scris, ori public pentru revendicarile noastre.
7. Constituirea Grupului de juristi-echipei-pe care am putea sa o facem publica pe blogul intern-si stabilirea de catre acestia, in acord cu reprezentantii nostrii, am cere Bucurestiului paritate cu provincia, adica mai muti oameni din teritoriu-sa nu spun altfel, capitala cred ca are membii de sindicat cat o regiune istorica, se stie apatia dvs. domnilor pentru ..nu e traba mea, si intocmirea planului de masuri juridice, concomitent cu popularizarea! Nu trebuie sa asteptam nici 25 octombrie, nici alta zi ca sa ne apucam de lucru.
8.Insusirea si propagarea recomandarii, de catre toate forurile noastre , ca niciun pensionar militar sa nu faca cerere de recalculare a pensiei in baza Legii 119/2010.
9.Trecerea urgenta la negocieri-Bucurestiul sa lase deoparte toate orgoliile, sa nu uite ca asta este vointa noastra, chiar daca nu-i place, cu ANCMRR, FMR, si oricare altele, realizarea concilierii, in vederea stabilirii de obiective comune de actiune; ba chiar si actiuni comune.
10. Reluarea contactelor cu MapN, Mi, SRI-prin membrii nostrii ce apartin de aceste structuri, in scopul recunoasterii sindicatului nostru ca partener de dialog, dar si a drepturilor de cadre militare in rezerva, mai mult decat atat, ei sunt cei care trebuie sa ne impuna guvernantilor, clasei politice si presedintelui.
11.Convocare urgenta a CNR-poate largit-nu ca Alba Iulia, unde nu numai sa vorbim, ci sa fim si ascultati, nu numai sa discutam, ci si sa adoptam HOTARARI. La intalnire sa fie invitat presedintele Romaniei.

Acestea sunt cateva din directiile care consideram ca ar trebui sa ne calauzeasca! Sigur sunt si altele, si mai multe detalii. Ganditi-le, puneti-le pe hartie, sticla, hai sa le dezbatem, hai sa ne schimbam pana nu e pre tarziu! Altfel camarazii carora le-am luat cotizatia, le-am dat speranta, vor fi dezamagiti! Sa facem acum cand mai putem face ceva.
Nu suntem adeptii iesirii in strada, nici ai lui 25 octombrie, care ar fi prea tardiv.Dar nici nu vrem sa le excludem din lupta noastra sindicala.
Incheiem cu speranta ca demersul Filialei Olt, Slatina, este unul benefic si cei care il lecturati, aderati la el.
Avem onoarea sa va salutam camarazi!

Metodologia de recalculare a pensiilor militare de stat

HOTĂRÂRE

pentru aprobarea metodologiei de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor
Având în vedere prevederile art. 3 alin. (3) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial nr.441 din 30 iunie 2010în temeiul art.108 din Constituţia României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1 - Pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, cuvenite sau aflate în plată, se recalculează conform algoritmului de calcul utilizat de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, într-o perioadă de 5 luni de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.
Art. 2 - (1) Recalcularea pensiilor prevăzute la art.1 se realizează prin determinarea stagiilor de cotizare şi a punctajelor medii anuale pe baza veniturilor realizate lunar de către beneficiari şi stabilirea cuantumului fiecărei pensii.
(2) Documentele doveditoare necesare stabilirii punctajelor medii anuale în vederea recalculării pensiilor sunt prevăzute în anexele nr. 1 şi 2.
(3) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în Ministerul Apărării Naţionale, documentele doveditoare se solicită de către aceştia prin centrele militare judeţene/zonale/de sector, sau prin unităţile militare din care au făcut parte, după caz.
(4) Pentru perioadele în care beneficiarii şi-au desfăşurat activitatea în celelalte instituţii din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi din sistemul administraţiei penitenciarelor, documentele doveditoare se solicită de către aceştia, de la ultima unitate din care au făcut parte sau la structura de resurse umane a Inspectoratelor Generale/similare, în situaţia în care aceste unităţi au fost desfiinţate.
(5) Pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, sau, după caz, pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, la determinarea punctajului mediu anual, se vor lua în calcul veniturile corespunzătoare funcţiei pe care acesta a fost încadrat în ţară.
(6) Documentele doveditoare obţinute în condiţiile alin. (3) şi (4) se depun de către beneficiari la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor precum şi Serviciul Român de Informaţii de la care primesc drepturile de pensie.
(7) Recalcularea prevăzută la alin. (1) se efectuează în ordinea înregistrării documentelor doveditoare la structurile de pensii, iar în lipsa acestora, începând cu cele mai vechi dosare aflate în plată, în funcţie de anul şi luna deschiderii dreptului la pensie.
Art. 3 - La determinarea cuantumului pensiei recalculate se foloseşte valoarea punctului de pensie valabil la data încheierii procesului de recalculare.
Art. 4 - (1) Stagiul de cotizare reprezintă vechimea în serviciu şi după caz vechimea în muncă prevăzută de legislaţia în vigoare la data deschiderii dreptului la pensia de care persoana beneficiază sau care i se cuvine, la data începerii procesului de recalculare, potrivit prevederilor art. 8-10 din Legea 119/2010.(2) Stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual pentru pensiile prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 va fi de 20 de ani atât pentru femei cât şi pentru bărbaţi.
Art. 5 - Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art. 1 lit. a) şi b) din Legea nr. 119/2010 se consideră a fi îndeplinite condiţiile de acordare prevăzute de Legea nr. 19/2000, cu modificările si completările ulterioare.
Art. 6 - (1) Determinarea punctajului mediu anual se face pe baza datelor din dosarele de pensie existente în păstrare la structurile de pensii din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii.
(2) In situaţia în care, în dosarele de pensionare sunt înscrise perioade care constituie vechime în serviciu, fără date referitoare la venitul realizat lunar, determinarea punctajului mediu anual se efectuează pe baza documentelor doveditoare solicitate de beneficiari structurilor prevăzute la art. 2 alin. (3) şi (4).
(3) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare, altele decât cele prevăzute la alin. (2), la determinarea punctajului mediu anual se aplică prevederile Legii nr.19/2000, cu modificările şi completările ulterioare.
(4) Pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare şi pentru care nu au putut fi dovedite veniturile, realizate lunar, sau documentele doveditoare nu au fost depuse în termenul pentru recalculare prevăzut de lege, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.
(5) În perioada 1 aprile 2001- 1 august 2007 punctajelor anuale nu li se aplică plafonarea prevăzută de legislaţia privind pensiile din sistemul public în vigoare în perioada respectivă.
Art. 7 - În situaţia pensiilor de invaliditate, stagiul potenţial acordat la stabilirea drepturilor de pensie până la data intrării în vigoare a Legii nr. 119/2010, se menţine şi pentru stabilirea punctajului mediu anual, conform prevederilor art. 78 alin. (6) din Legea nr. 19/2000, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 8 - Pensia de urmaş se stabileşte procentual din pensia recalculată la care ar fi avut dreptul susţinătorul decedat, cu excepţia celor stabilite conform prevederilor Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 9 - (1) Dacă din documentaţia de pensionare rezultă perioade de vechime în muncă exprimate în săptămâni de cotizare, ca urmare a achitării contribuţiei către fostele case de asigurări sociale, aceste perioade se vor transforma în stagiu de cotizare exprimat în ani şi luni de cotizare.
(2) În acest caz, pentru determinarea punctajului mediu anual se vor utiliza salariile medii brute pe economie, din perioadele respective.
(3) Dacă din documentaţiile de pensionare nu rezultă localizarea săptămânilor de cotizare în cadrul anului, acestea vor fi plasate imediat după data de 1 aprilie a anului respectiv.
Art. 10 - (1) Pensia de serviciu recalculată, potrivit Legii nr.119/2010, poate fi modificată la cererea beneficiarului, în baza actelor doveditoare prezentate de acesta, întocmite conform prevederilor legale, din care rezultă date şi elemente, altele decât cele utilizate la recalculare, referitoare la drepturi cu caracter salarial, perioade suplimentare la vechimea în muncă sau la vechimea în serviciu care, conform Legii nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se au în vedere la stabilirea punctajului mediu anual sau la stagii de cotizare.
(2) Drepturile de pensii recalculate potrivit alin.(1) se acordă, astfel:a) de la data de întâi a lunii următoare expirării procesului de recalculare, dacă cererea împreună cu documentele doveditoare a fost depusă în termenul general de prescripţie.b) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea împreună cu documentele doveditoare, a fost depusă la casa de pensii, după termenul prevăzut la lit. a).
Art. 11 - Pensiile de serviciu ale căror cuantumuri au fost stabilite prin aplicarea hotărârilor definitive şi irevocabile ale instanţelor de judecată, se recalculează potrivit prevederilor prezentei hotărâri.
Art. 12 - (1) În vederea aplicării prevederilor prezentei hotărâri Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale pune la dispoziţia instituţiilor abilitate cu aplicarea prevederilor prezentei hotărâri, gratuit, aplicaţiile informatice specifice.
(2) Aplicaţiile informatice prevăzute la alin.(1) urmează să fie adaptate specificului propriu de către instituţiile care efectuează recalcularea.
Art. 13 - (1) Stabilirea pensiei recalculate se face prin decizie emisã de structurile de pensii, care va cuprinde în mod obligatoriu temeiurile de fapt şi de drept care au stat la baza recalculării, precum şi termenul în care poate fi introdusã contestaţia.
(2) Deciziile de pensie recalculată se comunică în scris beneficiarului, în termen de 30 de zile de la data emiterii.
Art. 14 - (1) Împotriva deciziilor de pensie recalculate se poate introduce contestaţie în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii.(2) Deciziile comisiilor de contestaţii pot fi atacate în instanţă, potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000.
Art. 15 - Pentru recalcularea pensiilor prevăzute la art.1, se autorizează entităţile implicate în acest proces din cadrul instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională să încheie contracte de prestări servicii/ convenţii civile.
Art. 16 - În aplicarea prezentei hotărâri, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, precum şi Serviciul Român de Informaţii, pot emite instrucţiuni de aplicare, aprobate prin ordin al ordonatorului principal de credite.
Art. 17 - Anexele nr.1 şi nr.2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
PRIM – MINISTRUEMIL BOCBucureşti, 20 iulie 2010


Anexa nr. 2
ROMANIA
Unitatea _____________
Nr.________ din_________
A D E V E R I N Ţ Ă
Prin prezenta adeverim veniturile brute/nete lunare individuale realizate de (nume, iniţiala tatălui, prenume) ____________ născut în.............., la data de..........., CNP....................., în perioada ___________________.P E R I O A D A VENIT LUNAR INDIVIDUALOBS.ZZ.LL.AA. ZZ.LL.AA.Prezenta adeverinţă a fost eliberată la cererea susnumitului/susnumitei, pe baza datelor cuprinse în arhiva aflată în păstrarea noastră, spre a-i servi la stabilirea/recalcularea pensiei.COMANDANTUL/ŞEFUL UNITĂŢII,________________________NOTA: *) Se completează lunar; în situaţia în care veniturile sunt identice pe mai multe luni, se completează un singur rând, cu întreaga perioadă.________________________


Anexa nr. 1 a(pensionar titular)
Directorului Casei de Pensii a .............................Subsemnatul/a........................................................................................................................(gradul,numele,iniţiala tatălui şi prenumele)domiciliat/ă în ......................................................................................................................(se menţionează adresa celui în cauză)telefon....................., pensionar militar în plată la..............................trecut în rezervă/încetat activitatea la data de ................................, în vederea recalculării pensiei(ziua,luna,anul)în condiţiile Legii nr.119/2010, menţionez următoarele:- Numărul deciziei de pensie........................................................................................(se trece numărul deciziei/data emiterii)- Numărul mandatului de plată a pensiei.....................................................................- Codul numeric personal ..........................................................................................- Unitatea militară din care am trecut în rezervă..........................................................din localitatea ..........................................- Anexez în original următoarele documente:--Data................................ Semnătura...........................________________________
NOTA: - Se vor anexa copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi a cărţii / buletinului de identitate.- Se completează obligatoriu toate datele._______________________

Anexa nr. 1 b(pensionar de urmaş)
Directorului Casei de Pensii a .............................Subsemnatul/a........................................................................................................................(numele,iniţiala tatălui şi prenumele)domiciliat/ă în ......................................................................................................................(se menţionează adresa celui în cauză)telefon....................., soţul/soţia defunctului/defunctei.................................................trecut(gradul, numele şi prenumele soţului/soţiei)în rezervă/încetat activitatea la data de ...............................................pensionar/ă de urmaş(ziua,luna,anul)în nume propriu cât şi pentru .........copii în plată la ......................................, în vederea(ziua,luna,anul)recalculării pensiei în condiţiile Legii nr.119/2010, menţionez următoarele:- Numărul deciziei de pensie........................................................................................(se trece numărul deciziei/data emiterii)- Numărul mandatului de plată a pensiei.....................................................................- Codul numeric personal ..........................................................................................- Ultima unitate în care a lucrat soţul/soţia defunct/ă..................................................din localitatea ..........................................- Anexez în original următoarele documente:--Data................................ Semnătura...........................________________________
NOTA: - Se vor anexa copie a mandatului (talonului) de plată a pensiei şi a cărţii / buletinului de identitate.- Se completează obligatoriu toate datele.________________________

COMUNICAT

Tema: Şedinţa de Guvern din 21.07.2010
Guvernul a aprobat metodologia de recalculare a pensiilor speciale

GUVERNUL ROMANIEI
Executivul a aprobat astăzi, prin două Hotărâri, normele metodologice de recalculare a pensiilor speciale, a anunţat primul-ministru Emil Boc, la finalul şedinţei de Guvern.
„A fost un angajament al Guvernului că vom recalcula pensiile speciale şi că în România nu vom mai avea pensii care să nu aibă la bază principul contributivităţii. În consecinţă, vor dispărea acele pensii uriaşe de sute de milioane de lei. Astăzi suntem la un pas de aplicarea, în formă finală, a legii recalculării pensiilor speciale” a declarat premierul Emil Boc. Primul-ministru a menţionat că toate pensiile speciale vor fi recalculate, cu excepţia celor ale magistraţilor, având în vedere decizia Curţii Constituţionale.
Potrivit şefului Executivului, până la 1 septembrie vor fi recalculate 6250 de pensii ale parlamentarilor, funcţionarilor parlamentari, personalului diplomatic şi consular, personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, precum şi pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea. Una dintre Hotărârile de Guvern adoptate astăzi se referă la recalcularea acestor pensii speciale.
Un alt act normativ se referă la recalcularea pensiilor militare de stat, pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Primul-ministru a precizat că potrivit acestui act normativ vor fi recalculate până la sfârşitul anului aproximativ 168.000 de pensii, urmând ca începând cu ianuarie 2011 să intre în plată aceste drepturi în cuantumurile rezultate din recalculare. Premierul a menţionat că pensiile mai mici de 3.000 de lei ale militarilor nu vor fi diminuate în urma recalculării.


Emitent: Guvernul Romaniei – Biroul de presa
Data: 21.07.2010

SEDINTA DE GUVERN

Pensiile speciale ale parlamentarilor si functionarilor publici parlamentari vor fi recalculate pana la 1 septembrie 2010, potrivit unei hotarari de guvern adoptate miercuri.Prim-ministrul Emil Boc a anuntat ca aceste categorii de pensionari, carora li se adauga si altii, precum cei din sistemul aeronautic civil, in total 6.250 de persoane, vor primi pensii recalculate de la 1 septembrie 2010. De asemenea, potrivit HG adoptate in sedinta de miercuri, militarii si politistii vor primi pensii recalculate de la 1 ianuarie 2011. In total, 168.000 de persoane intra in aceasta categorie de pensionari, a precizat Boc. Premierul a adaugat ca nu vor scadea pensiile de maximum 3.000 de lei ale militarilor si politistilor.Economiile prognozate de Guvern prin recalcularea pensiilor speciale se ridica la 86,8 milioane lei in 2010, 260,6 milioane lei in 2011, 267,9 milioane lei in 2012, 274,6 milioane lei in 2013 si 281 milioane lei in 2014.Media pe cinci ani a acestor economii este estimata la 234,2 milioane lei.

Cum se vor recalcula pensiile militarilor, parlamentarilor şi ale diplomaţilor

Guvernul va discuta astăzi proiectele de hotărâre pentru aprobarea metodologiei de recalculare a pensiilor acordate în baza unor legi speciale.
Legea 19/2010 prevede că pensiile acordate în baza unor legi speciale se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii. Astfel, Guvernul va aproba astăzi metodologia de recalculare a acestor pensii.Pensiile de care beneficiază personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul diplomatic şi consular, funcţionarii publici parlamentari, deputaţii şi senatorii, personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi personalul Curţii de Conturi vor fi recalculate în termen de 30 de zile de la aprobarea hotărârii de Guvern.
De asemenea, pe ordinea de zi a şedinţei de astăzi a Executivului se află şi un proiect de hotărâre pentru aprobarea metodologiei de recalculare a pensiilor foştilor militari şi poliţişti, precum şi a celor de care beneficiază funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor. Pensiile acestora vor fi recalculate în termen de 5 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern.Ce pensii vor fi recalculate:
pensiile militare de stat;
pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor;
pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
pensiile de serviciu ale personalului diplomatic şi consular;
pensiile de serviciu ale funcţionarilor publici parlamentari;
pensiile de serviciu ale deputaţilor şi senatorilor;
pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă;
pensiile de serviciu ale personalului Curţii de Conturi.
SURSA: EVENIMENTUL ZILEI Sursa: Razvan Valcaneantu

In atentia tuturor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in rezerva si in retragere, a vaduvelor si urmasilor cadrelor militare decedate

Recomandam tuturor ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor in rezerva si in retragere, precum si vaduvelor si urmasilor celor decedati, care au adresat cereri catre Ministerul Apararii Nationale - Sectia Pensii Militare, solicitand recalcularea pensiilor militare in baza prevederilor Legii nr.90/2007, si carora nu li s-a rezolvat cererea sau nu au primit un raspuns oficial, sa contacteze de urgenta persoanele din conducerea filialei.
SCMD a hotarat sa se implice si sa ajute membrii sai pentru repunerea in drepturi, conform Legii 90/2007.

O VOCE DE APRECIAT

-ANALISTUL POLITIC-
RADU TUDOR

In aceasta perioada, de parca nu am fi avut destule necazuri, din cauza carora suferim, parca si Dumnezeu si-a luat mana de pe noi si ne-a trimis potopul si nu peste oricine, ci peste cei mai saraci din tara, cei mai napastuiti de soarta de cativa ani buni -locuitorii din zona Moldovei.
In sprijinul lor au sarit in ajutor locuitorii din toata tara, care din putinul lor, din saracia lor, si-au rupt de la gura si le-au trimis ajutoare banesti si materiale.
Bineinteles, ca primii care au fost chemati sa salveze oameni si bunuri au fost tot militarii, pompierii, jandarmii, politia si armata, care nu au tinut cont de absolut nimic si au sarit in ajutorul celor napastuiti de soarta.
De ce ? –pentru ca ei trebuie sa-si faca datoria-dupa spusele reci ale comandantului suprem, presedinele Traian Basescu, si atat, fara niciun comentariu in plus, asa cum s-a vazut si am auzit cu totii raspunzand intrebarilor ziaristilor.
O desconsiderare mai mare decat acest lucru, nu se putea face, dar cand vine de la seful statului, fara niciun cuvant de apreciere sau multumesc, este strigator la cer.
Si pentru ca niciun necaz nu vine niciodata singur, tot in acest timp isi pierd viata intrun tragic accident aviatic doisprezece militari ai ARMATEI ROMANE, toti in floarea varstei, facand parte din elita armatei, pregatindu-se pentru misiuni dintre cele mai periculoase.
Tocmai impotriva acestei categorii sociale ( militarii activi si in retragere) conducerea actuala a tarii, care dorim sa se termine daca s-ar putea si ieri, a declansat o campanie furibunda de denigrare, vocala si scrisa, nimaiintalnita vreodata, (salarii nesimtite, pensii nesimtite) reducand cu 25% veniturile militarilor activi si eliminand prin cea mai mare marsavie, pensiile miltare.
In sprijinul acestor oameni nu a luat nimeni nicio pozitie favorabila, ministri respectivi de resort(M.Ap.,M.I.,alte stucturi), in vederea redarii demnitatii, onoarei si prezentarea la adevarata valoare a importantei muncii lor.
Singurul care a militat, militeaza si va milita in sprijinul lor, este SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE IN REZERVA SI IN RETRAGERE. Alaturi de lupta sindicatului -si tocmai acest lucru m-a determinat sa scriu aceste randuri- a luat cea mai corecta pozitie analistul militar RADU TUDOR.
Rar mi-a fost dat sa vad pe cineva care sa sustina si sa prezinte adevarata munca a militarilor de toate armele, ca acest analist militar.
Felicitari domnule RADU TUDOR.
Oare cei care conduc destinele acestor militari, au auzit cata apreciere o are un om care nu face parte din sistem ?. Ma tem ca nu, tremura toti, pentru functii militare sau de partid.
Dezinteresul lor, insemna distrugerea celei mai apreciate institutiii, dupa biserica-ARMATA poporului, garantul independentei, suveranitatii si integritatii patriei.Oare prin ceea ce am spus acum, nu voi fi considerat un extremist, nationalist, pentru ca in conditiile de astazi afirmarea patriotismului fata de tara este taxat ca subminare a istoriei si geografiei in limba maghiara ?.
Stau si ma gandesc cu groaza la faptul ca prin ceea ce afirma RADU TUDOR despre incompetenta celor care conduc destinele institutiilor militare, dotarea cu tehnica si aparatura care in alte tari o mai gasesti doar la muzeu, asigurarea conditiilor de trai prezente si viitoare ale acestora (care in comparatie cu altii, stiu sa moara la datorie) nu va fi incadrat la « VULNERABILITATEA SECURITATII NATIONALE » si va fi redus la tacere. Cum ??-stiu ei sa o faca, doar au experienta.
Nu ar fi de mirare sa se intample ce am scris mai sus, pentru ca si pensionarii au devenit pericol pentru siguranta nationala, asa cum au fost incadrati la art. 53 din Constitutie, de marele (a se citi pitic ) profesor de drept neconstitutional.
Prin lupta sindicala, sprijinul unor oameni de buna credinta -ca RADU TUDOR-si sprijinul organismelor internationale nu-si vor putea vede visul marsav dus la indeplinire.

Un colonel « nesimtit » cu pensie « nesimtita » apreciat in asemenea mod de doua personalitati marcante :
-UN DICTACHIOR
-UN PITICOT
Mare dreptate are Corneliu Vadim Tudor cand spune ca singurul remediu al dictachiorului este « BALACEANCA »luand in calcul afirmatiile facute la Radio Romania Actualitati privind incadrarea in munca a pensionarilor din categoriile speciale (magistrati, politisti, militari, angajati ai serviciilor speciale) pana la varsta de 60 de ani femeile si 65 de ani barbatii si numai dupa aceea sa primeasca pensie.
Cu asta m-am aranjat definitiv.
Pentru conformitate
Col(rtr.) Dumitru DOGARU

ULTIMILE STIRI

VA ADUCEM LA CUNOSTIINTA URMATOARELE DECIZII ALE BIROULUI OPERATIV SLATINA

1. Filiala Slatina, OLT, se alatura colegilor din intreaga tara, activi si in rezerva ori in retragere, in marea durere provocata de tragedia de la Tuzla si transmit coondoleante colegilor si familiilor celor disparuti! DUMNEZEU SA-I ODIHNEASCA!
Lansam cu acest prilej un semnal de alarma catre clasa politica si conducerea Ministerului Apararii Nationale-pe care inca il scriem cu litere mari.
Reforma personalului in sistemul militar trebuia terminata-asa cum s-a stabilit initial-in 2002. Cu anul 2003 trebuia sa inceapa dotarea ARMATEI cu tehnica si tehnologie moderna, conforma standardelor NATO. Acum ar fi trebui sa se afle catre final!
Nici reforma personalului nu s-a terminat atunci, nici programele de inzestrare n-au inceput. Ati taraganat si iata unde s-a ajuns. Uitati-va cate MIGURI- dupa ce le modernizasera evrei-au cazut. Ca si de resursa umana v-ati batut joc si de tehnica. Nu va mai aducem aminte ca ati cedat GRATIS cazarmile, ca ati facut pomeni statelor „sarace” gen presedintele Constantinescu care a donat Georgiei, zeci de mii de echipament-chipurile devenit atipic, in conditiile in care noi aduceam masiv second hand ! Priviti cu ce tehnica intervine ARMATA la inundatii-VECHE-poate chiar din perioada imediata a ultimului razboi mondial. Asta in timp ce voi le radeti soldele cu 25%, iar veteranilor le excludeti pensia din randul celor ocupationale.
Riscati sa distrugeti fundamentul STATULUI ROMAN MODERN-ARMATA!

OPRITI AFRONTURILE, REDATI-NE ONOAREA, VIN VREMURI GRELE PENTRU TARA!

2. Adresam condoleante familiilor indurerate a Secretarului filialei Caransebes a SCMD, Lt. Cdor (r) Nicolae Geogian Stroe si a sotiei sale Maria Geogian Stroe, disparuti tragic,in urma inundatiilor din jud Caras-Severin! DUMNEZEU SA-I IERTE!

3. Felicitam filiala Botosani pentru modul profesionist, pentru ca nu au uitat ca au fost militari-atunci cand PATRIA i-a parasit si a avut nevoie de ajutorul lor, pentru implicarea si organizarea in limitarea efectelor inundatiilor catastrofale din acest an.

4. Suntem alaturi de familiile victimelor inundatiilor si facem un apel fierbinte pentru toti membri filialei noastre sa ajute fiecare, dupa masura si posibilitate sinistratii. Sugeram astfel, donatiile in conturile deschise in acest sens, la teledoanele organizate si la punctele creeate de autoritatile publice si locale.

APEL LA UNITATE

CATRE CONDUCEREA CENTRALA A SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE SI CONDUCERILE FILIALELOR DIN TARA


Stimati colegi, constat ca de o perioada cam lunga de timp, are loc pe bloguri un schimb dur de replici intre noi.
Pe buna dreptate, exista un soi de nemultumire in tara, privind activitatea sindicala la toate nivelurile, in primul rand, datorita lipsei unei strategii unitare concrete si comunicata tuturor filialelor, pe care sa o punem in practica.
Convocarea de la Alba Iulia speram sa ne clarifice in totalitate, dar acest lucru s-a produs numai partial, ramanand in suspans printre altele locatiile, asigurarea logistica, activitatea Casei de avocatura, actiunile juridice care urmeaza a fi initiate, mai ales dupa publicarea in Monitorul oficial a legilor austeritatii si a Legii 119/2010, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, modificarea ROF si multe altele.
Suntem in situatia de a lupta aproape singuri, fara niciun sprijin parlamentar (doar 24 de parlamentari nu au fost de acord cu legea pensiilor, la revotare).
Este necesar mai mult ca oricand sa dam dovada de unitate, sa lasam momentan in plan secundar nemultumirile minore si sa ne axam in special pe ce avem de facut in perioda urmatoare, pentru evitarea distrugerii corpului de cadre militare in rezerva si in retragere. Avem destule forte ostile noua si nu trebuie sa le ajutam si noi sa ne dezbine.Suntem in pericol de a ne desfiinta „din interior” , cu foarte putin sprijin din exterior.Intuim cu toti ce se urmareste cu aceasta „Federatie a Militarilor din Romania”, sa nu cadem in capcana sa, pentru ca se lauda deja ca a facut minuni in sprijinul cadrelor militare in rezerva si in retragere, dar numai pentru onoarea si demnitatea militara, si numai la nivel declarativ.Sa nu mai intram in niciun fel de polemica cu aceasta si sa ne vedem de obiectivul nostru stabilit prin statut, intrucat suntem singura forta sindicala militara care a facut si va face ceva pentru militari. Aflam cu stupoare, ca, personele fac parte din doua asociatii minuscule, liliputane- „Asociatia ofiterilor in rezerva si in retragere din Romania” si „Asociatia de sprijin a Personalului Militar Disponibilizat”. De unde au aparut, unde au fost pana acum, n-am vazut pe nimeni de la aceste ONG-uri care compun federatia, nici in mas-media, dar nici in strada, revendicandu-ne drepturile! Vor oare sa confiste sau sa compromita sindicatul nostru?
Astept mai multe lamuriri si explicatii din partea conducerii centrale a sindicatului nostru. Este imperios necesar ca SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE-Bucuresti sa publice cat mai repede pasii de facut, pana in decembrie 2010, privind razboiul (juridic) cu acest guvern, pentu a-i putea transmite si noi membrilor nostri.

Aberanta decizie a Curtii Constitutionale care «consfiinteste » :
1. Incalcarea frauduloasa a prevederilor constitutionale in ansamblu.
2. Principiul retroactivitatii.
3. Discriminarea.
4. Lichidarea dreptului de proprietate,
activitatea conducerii centrale a M.Ap.N., indiferenta presedintelui Romaniei (care nu mai are nimic de pierdut), batjocura acestui guvern incompetent, obedienta parlamentarilor puterii si alte forte ca F.M.R., care s-au unit cu totii impotriva noastra, trebuie sa ne faca sa fim mai uniti ca niciodata in lupta comuna pentru recastigarea drepturilor noastre istorice si constitutionale.
Am spus mai sus ca, am ramas singuri, dar am totusi o mare incredere in justitia romana ( a nu se intelege si Curtea Constitutionala, alcatuita pe criterii politice si din consilieri juridici, cu exceptia a doi dintre acestia) unde ne vom adresa pana la urma si sunt convins ca ne va face dreptate, versus aceasta camarila cocotata temporar la putere si pe care trebuie sa o dam jos cat mai repede cu putinta, prin orice mijloace democratice.
S-a vazut, poporul nu mai poate rabda. Mai avem alaturi de noi organismele internationale care vor judeca cererile noastre pe criterii legale, corecte si nu partinice.
Este inadmisibil ca un numar de noua indivizi alesi pe criterii politice, sa nesocoteasca interventiile a zeci si sute de magistrati, cu o vasta experienta si sa se pronunte total impotriva constitutiei, ca si cum, ei ar detine adevarul absolut ; doar pentru ei au avut grija sa-si pastreze privilegiile ( pensiile nesimtite, cumulul pensiei cu salariul, etc.)
Se impune de urgenta ca SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE-Bucuresti sa transmita in teritoriu intregul plan de actiune pentru perioada care ne-a mai ramas-decembrie 2010, pentru a ne putea axa pe acesta in toate activitatile pe care le vom intreprinde.

Presedintele Biroului Operativ al Filialei 1 Slatina, judetul Olt
Col(rtr.) Dumitru DOGARU

PENSIILE OCUPATIONALE SI MAI MULTE UNITATI DE MASURA

Curtea Constitutionala
Decizia 871 din 25 iunie 2010
referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor

Publicat in Monitorul Oficial 433 din 28 iunie 2010 (M. Of. 433/2010)

In temeiul prevederilor art. 146 lit. a) din Constitutie si ale art. 15 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicata, la data de 14 iunie 2010, un grup de 37 de senatori a solicitat Curtii Constitutionale sa se pronunte asupra constitutionalitatii dispozitiilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si asupra legii in ansamblul sau.

Sesizarea de neconstitutionalitate a fost inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 7.779 din 15 iunie 2010 si constituie obiectul Dosarului nr. 1.522A/2010.

La sesizare a fost anexata lista cuprinzand semnaturile celor 37 de senatori, si anume: Serban Constantin Valeca, Lazar Sorin Constantin, Florin Constantinescu, Gheorghe Marcu, Gavril Mirza, Avram Craciun, Petre Daea, Trifon Belacurencu, Radu-Catalin Mardare, Ioan Mang, Laurentiu-Florian Coca, Titus Corlatean, Ecaterina Andronescu, Sergiu-Florin Nicolaescu, Elena Mitrea, Viorel Arcas, Toni Grebla, Ion Rotaru, Nicolae-Danut Prunea, Iulian Badescu, Daniel Savu, Valer Marian, Mihaita Gaina, Vasile-Cosmin Nicula, Ion Toma, Alexandru Cordos, Marius-Sorin-Ovidiu Bota, Dan-Coman Sova, Lia Olguta Vasilescu, Doina Silistru, Gheorghe Pop, Ioan Chelaru, Gheorghe-Pavel Balan, Ilie Sarbu, Nicolae Moga, Miron-Tudor Mitrea si Mircea-Dan Geoana.

Criticile de neconstitutionalitate privesc, pe de o parte, dispozitiile art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu prevederile art. 15 alin. (2), art. 44, art. 47 alin. (1), art. 135 alin. (2) lit. f) si art. 53 din Constitutie, precum si in raport cu dispozitiile art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar pe de alta parte, legea amintita in ansamblul sau, in raport cu prevederile art. 1 alin. (5), art. 47 alin. (2) teza intai, art. 16 alin. (1) si art. 20 din Constitutie, precum si cu dispozitiile art. 17, art. 23 pct. 3 si art. 25 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) si art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

I.1. In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, se sustine ca obligativitatea recalcularii tuturor pensiilor speciale, acordate sub incidenta dispozitiilor legale anterioare intrarii in vigoare a legii supuse controlului de constitutionalitate, incalca principiul neretroactivitatii legii civile. Astfel, se arata ca pensiile speciale deja aflate in plata sunt drepturi care s-au nascut anterior Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, constituind drepturi castigate, iar modificarea regimului juridic al acestora constituie o incalcare flagranta a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie. In acelasi sens, sunt invocate si cele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 375 din 6 iunie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 591 din 8 iulie 2005, prin Decizia nr. 57 din 26 ianuarie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 164 din 21 februarie 2006, si prin Decizia nr. 120 din 15 februarie 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 26 martie 2007. Se arata ca, prin aceste decizii, Curtea a statuat ca o noua reglementare nu poate afecta cuantumul pensiilor stabilite anterior, care reprezinta un drept castigat, ci doar pentru viitor, de la data intrarii in vigoare. De asemenea, se sustine ca dispozitiile de lege criticate au semnificatia nerecunoasterii de catre stat a principiilor prevazute de lege anterior, care au stat la baza calcularii acestor pensii, ceea ce afecteaza stabilitatea circuitului civil.

I.2. In ceea ce priveste critica dispozitiilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu dispozitiile art. 44 din Constitutie si art. 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, se arata ca, potrivit celor retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Buchen contra Republicii Cehe - 2002, notiunea de "bun" inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata. Asa fiind, recalcularea pensiilor speciale, cu consecinta reducerii acestora, echivaleaza practic cu o expropriere, a carei utilitate publica nu este justificata de legiuitor. In sprijinul acestor argumente se invoca si cele retinute de Curtea Europeana a Drepturilor Omului cu privire la pensii prin cauzele Gaygusuz contra Austriei - 1996, Stubbings s.a. contra Marii Britanii - 1996, Andrejeva contra Letoniei - 2009 si Muller contra Austriei - 1974. Prin aceste hotarari s-a statuat ca pensia constituie un drept patrimonial in sensul art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, iar recalcularea acesteia in minus constituie o incalcare a acestui drept castigat. De asemenea, prin aceleasi decizii, s-a aratat ca "o reducere substantiala a nivelului pensiei ar putea fi considerata ca afectand substanta dreptului de proprietate si chiar insusi a dreptului de a ramane beneficiar al sistemului de asigurari la batranete".

I.3. Cat priveste critica dispozitiilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu dispozitiile art. 47 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, se arata ca statului ii revine obligatia de a asigura cetatenilor sai conditiile necesare pentru un nivel de trai decent, pentru cresterea calitatii vietii, aspecte care se realizeaza prin implementarea unor masuri de protectie sociala si prin garantarea dreptului la pensie. Or, in contextul realitatilor economice si sociale actuale, recalcularea pensiilor speciale plaseaza persoanele care au calitatea de pensionari intr-o situatie defavorabila. Astfel, alocarea unor fonduri insuficiente pentru plata pensiilor speciale si necorelarea acestora cu cresterea inflatiei nu sunt de natura sa protejeze puterea de cumparare a celor care traiesc din pensii si sa asigure veniturile pensionarilor, imbunatatirea nivelului de trai al acestora, precum si reducerea marginalizarii sociale a acestei categorii de populatie. Mai mult, reducerea pensiilor speciale este de natura sa aduca atingere principiului protectiei asteptarilor legitime a cetatenilor cu privire la un anumit nivel al protectiei si securitatii sociale. In baza acestui principiu - indisolubil legat de statul de drept - organelor statului le revine obligatia de a actiona in conformitate cu prevederile legale in vigoare, astfel incat cetatenii sa aiba posibilitatea de a conta pe previzibilitatea normelor legale adoptate, fiind in masura sa-si planifice viitorul in contextul drepturilor conferite prin aceste dispozitii.

I.4. In sfarsit, cat priveste critica dispozitiilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor in raport cu dispozitiile art. 53 din Constitutie, se arata ca, in lipsa precizarii cauzei care justifica restrangerea dreptului la pensie si a dreptului la un nivel de trai decent, nu rezulta nici ca aceasta restrangere "se impune" - cum prevede alin. (1) al art. 53 din Constitutie - si nici faptul ca aceasta ar fi proportionala cu situatia care a determinat-o - cum prevede alin. (2) al aceluiasi articol. Invocarea, in cuprinsul expunerii de motive a legii criticate, a emiterii actului normativ pe fondul extinderii crizei economice in cursul anului 2010, in vederea mentinerii deficitului bugetar in limite sustenabile si a mentinerii acordurilor cu organismele financiare internationale, apare ca fiind superflua si exprimata pro causa, aceste aspecte nefiind de natura sa justifice in mod obiectiv afectarea drepturilor fundamentale la protectia sociala si la un nivel de trai decent ale categoriilor sociale afectate. In acest sens, se arata ca "deficitul bugetar" si "acordurile cu organismele financiare internationale" nu se numara printre cauzele care, potrivit art. 53 din Constitutie, ar putea justifica restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale. In plus, masura restrangerii dreptului la pensie nu are un caracter temporar, caracter ce constituie o conditie de constitutionalitate a restrangerii exercitiului unui drept sau a unei libertati fundamentale. Aceste argumente sunt sprijinite si pe considerentele Deciziei nr. 1.414 din 4 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 796 din 23 noiembrie 2009. In sfarsit, se arata ca nu este respectat nici caracterul proportional al masurii de restrangere cu situatia care a determinat-o, intrucat atingerea adusa drepturilor fundamentale excedeaza considerabil beneficiului societatii rezultat din aplicarea acesteia.
II.1. Privitor la criticile de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, in ansamblul sau, in raport cu prevederile art. 1 alin. (5) si art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie, se arata ca acest act normativ instituie o reglementare paralela a calculului pensiilor speciale cu legile speciale deja existente, fapt ce contravine dispozitiilor Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, care, in art. 14 si art. 16, consacra principiile unicitatii reglementarii in materie si evitarii paralelismelor legislative. In acelasi sens, arata ca legea supusa controlului de constitutionalitate nu abroga actele normative prin care se acorda pensiile speciale. De asemenea, considerentele cuprinse in expunerea de motive a legii, referitoare la necesitatea asigurarii unei egalitati de tratament intre toti participantii la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, nu sunt de natura sa justifice adoptarea unui act normativ in aceasta materie, intrucat exista deja o reglementare care asigura o egalitate si echitate sociala in materia pensiilor. Prin urmare, se incalca principiul constitutional al suprematiei legii. In egala masura, intrucat actul normativ criticat desfiinteaza un drept castigat, respectiv dreptul la pensie, sunt incalcate si prevederile art. 47 alin. (2) teza intai din Legea fundamentala.

II.2. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor raportata la prevederile art. 16 alin. (1) din Constitutie, se arata ca acest act normativ omite sa includa in categoria pensiilor speciale supuse recalcularii potrivit dispozitiilor Legii nr. 19/2000 si pensiile membrilor Curtii de Conturi, creandu-se un tratament diferit preferential pentru acestia. In acelasi timp, insa, arata ca existenta unor pensii speciale pentru militari si magistrati este justificata, pentru considerentele retinute de Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000.


II.3. In sfarsit, pentru motivele mentionate mai sus, considera ca sunt incalcate si dispozitiile art. 20 din Constitutie, raportate la prevederile art. 17, art. 23 pct. 3 si art. 25 pct. 1 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si ale art. 1, art. 17 alin. (1), art. 25, art. 34 alin. (1) si art. 52 alin. (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
In conformitate cu dispozitiile art. 16 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizarea a fost transmisa presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului, pentru a-si formula punctele de vedere asupra sesizarii de neconstitutionalitate.
Presedintele Senatului a transmis Curtii Constitutionale, cu Adresa nr. 8.223 din 22 iunie 2010, punctul sau de vedere, in care se arata ca sesizarea de neconstitutionalitate este intemeiata, reluandu-se, in esenta, motivele de neconstitutionalitate dezvoltate in obiectia de neconstitutionalitate.

Guvernul a transmis Curtii Constitutionale, prin Adresa inregistrata sub nr. 8.259 din 23 iunie 2010, punctul sau de vedere cu privire la impactul bugetar al adoptarii Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, asa cum a fost el stabilit de ministrul de resort. In tabelul anexat, se arata ca economia totala pentru bugetul de stat rezultata din eliminarea pensiilor de serviciu ale personalului diplomatic si consular, personalului aeronautic civil navigant si nenavigant, functionarilor publici parlamentari, senatorilor, deputatilor, magistratilor, a personalului auxiliar de specialitate din cadrul instantelor judecatoresti si a personalului Curtii de Conturi este de 170.198.380 RON. Cu privire la eliminarea pensiilor speciale din sistemul de aparare si ordine publica, se arata ca recalcularea va viza 155.842 de pensii si ca prin operatiunea realizata se vor obtine "economii rezultate din recalcularea pensiilor mari si foarte mari (cele care depasesc suma de 3.000 lei)".
Cu Adresa nr. 5/4630, 4631/E.B. din 23 iunie 2010, inregistrata la Curtea Constitutionala sub nr. 8.316 din 23 iunie 2010, Guvernul a transmis punctul sau de vedere referitor la constitutionalitatea dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor. In ceea ce priveste dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, apreciaza ca masura recalcularii pensiilor isi produce efecte de la data intrarii in vigoare a legii criticate, fara a afecta pensiile deja incasate, si, prin urmare, nu se incalca principiul neretroactivitatii legii. Totodata, arata ca doar dreptul la pensie este drept garantat de Constitutie, iar nu cuantumul acesteia, si ca legiuitorul este in drept sa modifice, ori de cate ori apare aceasta necesitate, conditiile si criteriile de acordare a pensiilor, modul de calcul si cuantumul acestora.
Referitor la critica de neconstitutionalitate raportata la prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 la Conventie, arata ca si aceasta este neintemeiata, deoarece Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca legea nu garanteaza un anumit cuantum al dreptului patrimonial, ci doar plata acestuia, ca drept castigat.
Presedintele Camerei Deputatilor nu a comunicat punctul sau de vedere asupra obiectiei de neconstitutionalitate.

C U R T E A,

examinand obiectia de neconstitutionalitate, punctele de vedere ale presedintelui Senatului si Guvernului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, dispozitiile legii criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. a) din Constitutie si celor ale art. 1, 10, 15 si 18 din Legea nr. 47/1992, republicata, sa solutioneze sesizarea de neconstitutionalitate.



Obiectia de neconstitutionalitate se refera la dispozitiile art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si la legea mentionata in ansamblul sau.
Dispozitiile de lege criticate in mod individual au urmatoarea redactare:
-Art. 1: "Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:
a) pensiile militare de stat;
b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor;
c) pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor si judecatorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale;
d) pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea;
e) pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular;
f) pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari;
g) pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor;
h) pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviatia civila;
i) pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi.";
-Art. 2: "(1) Pensiile de serviciu anticipate si anticipate partiale dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pensiile anticipate de serviciu dintre cele prevazute la art. 1 lit. c), d) si g) devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pensiile de invaliditate si pensiile de urmas dintre cele prevazute la art. 1 devin pensii de invaliditate, respectiv pensii de urmas, in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Pensiile de serviciu, altele decat cele mentionate la alin. (1)-(3), dintre cele prevazute la art. 1, devin pensii pentru limita de varsta in intelesul Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.";
-Art. 3: "(1) Pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) In situatia pensiilor dintre cele prevazute la alin. (1), care au fost stabilite in baza legilor speciale, pensia din sistemul public se determina, considerandu-se a fi indeplinite conditiile de acordare prevazute de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) In termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.";
-Art. 4: "(1) Recalcularea pensiilor prevazute la art. 1 se realizeaza de catre institutiile in evidenta carora se afla persoanele beneficiare, dupa cum urmeaza:
a) intr-o perioada de 5 luni de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b);
b) intr-o perioada de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a hotararii Guvernului prevazute la art. 3 alin. (3), pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. c)-i).
(2) Cuantumul pensiilor recalculate potrivit prevederilor alin. (1) se stabileste in baza punctajului mediu anual, determinat potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, si se plateste de la data de intai a lunii urmatoare expirarii perioadei de recalculare prevazute la lit. a) sau b), dupa caz.";
-Art. 5: "(1) Prevederile art. 3 si 4 se aplica in mod corespunzator si pensiilor stabilite potrivit prevederilor Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale Legii nr. 179/2004 privind pensiile de stat si alte drepturi de asigurari sociale ale politistilor, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Pentru pensiile prevazute la art. 1 lit. a) sau b), punctajul mediu anual realizat se determina prin impartirea numarului de puncte rezultat din insumarea punctajelor anuale ale persoanelor la 20 de ani reprezentand stagiul de cotizare.
(3) La cuantumul pensiilor prevazute la art. 1 lit. a) sau b), stabilite ca urmare a procesului de recalculare, se aplica prevederile art. 11 teza a III-a din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) In cazul pensiilor prevazute la alin. (1), pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si pentru care nu pot fi dovedite venituri de natura salariala, la determinarea punctajului mediu anual se utilizeaza salariul mediu brut pe economie din perioadele respective.";
-Art. 12: "Persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, in conditiile legii, ulterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege."
Dispozitiile constitutionale pretins incalcate sunt cele ale art. 1 alin. (5) referitor la respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privata, art. 47 referitor la nivelul de trai si dreptul la pensie, art. 53 privind restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati si art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligatia statului de a asigura crearea conditiilor necesare pentru cresterea calitatii vietii. De asemenea, se considera ca sunt incalcate si prevederile art. 20 din Constitutie prin raportare la urmatoarele acte internationale:
-Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, si anume art. 1 referitor la proprietate;
-Declaratia Universala a Drepturilor Omului, si anume art. 17 cu privire la dreptul de proprietate, art. 23 pct. 3 cu privire la dreptul la o retribuire echitabila si la protectie sociala si art. 25 pct. 1 privind dreptul la un nivel de trai decent;
-Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, si anume art. 1 privind demnitatea umana, art. 17 alin. (1) privind dreptul de proprietate, art. 25 privind drepturile persoanelor in varsta, art. 34 alin. (1) privind securitatea sociala si asistenta sociala si art. 52 alin. (1) privind intinderea si interpretarea drepturilor si principiilor.
Examinand obiectia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca autorii acesteia formuleaza mai multe critici distincte cu privire la dispozitiile art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, precum si alte doua critici intrinseci cu privire la toate dispozitiile legii mentionate. In consecinta, analiza Curtii va viza in mod distinct aspectele invocate de autorii obiectiei de neconstitutionalitate, cu privire la care retine urmatoarele:

I.1. Avand in vedere ca prima dintre criticile de neconstitutionalitate a prevederilor art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor se refera la incalcarea principiului neretroactivitatii legii civile, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie, Curtea urmeaza sa analizeze daca aceste prevederi de lege afecteaza, dupa cum sustin autorii sesizarii, drepturi castigate, stabilite potrivit legislatiei anterioare si asupra carora legiuitorul nu poate interveni cu o noua reglementare. Prin urmare, pentru acest demers, este necesar sa se stabileasca, deopotriva, in ce masura dreptul la pensie reprezinta un drept castigat si in ce masura legiuitorul poate afecta in prezent acest drept stabilit anterior.
Pentru a raspunde acestor intrebari, Curtea incepe prin a constata ca pensiile de serviciu se bucura de un regim juridic diferit in raport cu pensiile acordate in sistemul public de pensii. Astfel, spre deosebire de acestea din urma, pensiile de serviciu sunt compuse din doua elemente, indiferent de modul de calcul specific stabilit de prevederile legilor speciale, si anume: pensia contributiva si un supliment din partea statului care, prin adunarea cu pensia contributiva, sa reflecte cuantumul pensiei de serviciu stabilit in legea speciala. Partea contributiva a pensiei de serviciu se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat, pe cand partea care depaseste acest cuantum se suporta din bugetul de stat [a se vedea, spre exemplu, art. 85 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 sau art. 1801 din Legea nr. 19/2000]. Mai mult, in cazul pensiilor militare, intregul cuantum al pensiei speciale se plateste de la bugetul de stat (a se vedea Legea nr. 164/2001). De altfel, Decizia Curtii Constitutionale nr. 20 din 2 februarie 2000, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, a statuat ca pensia de serviciu constituie "o compensatie partiala a inconvenientelor ce rezulta din rigoarea statutelor speciale", ceea ce demonstreaza, fara drept de tagada, ca, de fapt, acel supliment de care am facut vorbire mai sus se constituie in acea compensatie partiala mentionata de Curte, pentru ca diferentierea existenta intre o pensie speciala si una strict contributiva, sub aspectul cuantumului, o face acel supliment.
Acordarea acestui supliment, asa cum se poate desprinde si din decizia mai sus amintita, a urmarit instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special. Aceasta compensatie, neavand ca temei contributia la sistemul de asigurari sociale, tine de politica statului in domeniul asigurarilor sociale si nu se subsumeaza dreptului constitutional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.
In acest sens, trebuie observat ca dispozitiile art. 47 alin. (2) din Constitutie se refera distinct la dreptul la pensie fata de cel la alte forme de asigurari sociale publice sau private, prevazute de lege, dar pe care Legea fundamentala nu le nominalizeaza. Prin urmare, in ceea ce priveste aceste din urma drepturi de asigurari sociale, legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, in functie de politica sociala si fondurile disponibile, asupra acordarii lor, precum si asupra cuantumului si conditiilor de acordare. Se poate spune ca, fata de acestea, Constitutia instituie mai degraba o obligatie de mijloace, iar nu de rezultat, spre deosebire de dreptul la pensie, care este consacrat in mod expres.
Ca atare, avand in vedere conditionarea posibilitatii statului de a acorda pensiile speciale de elemente variabile, asa cum sunt resursele financiare de care dispune, faptul ca acestor prestatii ale statului nu li se opune contributia asiguratului la fondul din care se acorda aceste drepturi, precum si caracterul succesiv al acestor prestatii, dobandirea dreptului la pensie speciala nu poate fi considerata ca instituind o obligatie ad aeternum a statului de a acorda acest drept, singurul drept castigat reprezentand doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari si asupra carora legiuitorul nu ar putea interveni decat prin incalcarea dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie. Relevanta in acest sens este si Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, in care s-a statuat ca "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".
Conformandu-se dispozitiilor art. 15 alin. (2) din Constitutie, textele de lege criticate afecteaza pensiile speciale doar pe viitor, si numai in ceea ce priveste cuantumul acestora. Celelalte conditii privind acordarea acestora, respectiv stagiul efectiv de activitate in acea profesie si varsta eligibila nu sunt afectate de noile reglementari. De asemenea, Legea privind instituirea unor masuri in domeniul pensiilor nu se rasfrange asupra prestatiilor deja obtinute anterior intrarii sale in vigoare, care constituie facta praeterita.
Oricum, avand in vedere ca pensiile speciale nu reprezinta un privilegiu, ci au o justificare obiectiva si rationala, Curtea considera ca acestea pot fi eliminate doar daca exista o ratiune, o cauza suficient de puternica spre a duce in final la diminuarea prestatiilor sociale ale statului sub forma pensiei. Or, in cazul Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, o atare cauza o reprezinta necesitatea reformarii sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechitatilor existente in sistem si, nu in ultimul rand, situatia de criza economica si financiara cu care se confrunta statul, deci atat bugetul de stat, cat si cel al asigurarilor sociale de stat. Astfel, aceasta masura nu poate fi considerata ca fiind arbitrara; de asemenea, Curtea urmeaza a observa ca masura nu impune o sarcina excesiva asupra destinatarilor ei, ea aplicandu-se tuturor pensiilor speciale, nu selectiv, nu prevede diferentieri procentuale pentru diversele categorii carora i se adreseaza pentru a nu determina ca una sau alta sa suporte mai mult sau mai putin masura de reducere a venitului obtinut dintr-o atare pensie.
Prin Decizia nr. 820 din 9 noiembrie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 39 din 18 ianuarie 2007, Curtea a aratat ca "Legea nr. 19/2000, lege-cadru in reglementarea drepturilor de asigurari sociale in sistemul public, a asezat pe principii si reguli noi intreaga legislatie a pensiilor. Printre modificarile esentiale se numara si integrarea in sistemul public a mai multor sisteme distincte anterior si eliminarea posibilitatii de acordare a drepturilor de pensie intr-un sistem si pentru perioadele asigurate in alte sisteme", ceea ce demonstreaza clar ca legiuitorul este indrituit sa integreze sistemele de pensii speciale in sistemul general.
Pentru aceste considerente, Curtea retine ca prevederile art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu contravin dispozitiilor constitutionale privind neretroactivitatea legii civile.

I.2. In continuare, analizand criticile acelorasi texte de lege in raport cu dispozitiile art. 44 din Constitutie si cu prevederile art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, Curtea constata ca, in esenta, aceste critici pornesc de la cele statuate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Buchen contra Republicii Cehe - 2002, in care s-a aratat ca notiunea de "bun" inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are o valoare economica, astfel ca dreptul la pensie poate fi asimilat unui drept de proprietate, iar pensia unui bun proprietate privata.
Pentru a raspunde acestor critici este necesara reiterarea considerentelor deja retinute cu privire la natura speciala a pensiei de serviciu, a celor doua componente, contributiva si necontributiva, ale sale, precum si a faptului ca ultima componenta este supusa practic conditiei ca statul sa dispuna de resursele financiare pentru a putea acorda si alte drepturi de asigurari sociale fata de cele pe care Constitutia le nominalizeaza in mod expres. In aceste conditii, partea necontributiva a pensiei de serviciu, chiar daca poate fi incadrata, potrivit interpretarii pe care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a dat-o art. 1 din Primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, in notiunea de "bun", ea reprezinta totusi, din aceasta perspectiva, un drept castigat numai cu privire la prestatiile de asigurari sociale realizate pana la data intrarii in vigoare a noii legi, iar suprimarea acestora pentru viitor nu are semnificatia exproprierii.
Pentru cele retinute mai sus, Curtea constata ca prevederile art. 1-5 si art. 12 din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu incalca dispozitiile constitutionale si internationale referitoare la dreptul de proprietate.

I.3. In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a textelor de lege supuse controlului instantei de contencios constitutional cu dispozitiile art. 47 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie, Curtea constata ca autorii sesizarii considera ca eliminarea pensiilor speciale aduce atingere "principiului protectiei asteptarilor legitime a cetatenilor cu privire la un anumit nivel al protectiei si securitatii". Acest principiu nu este insa consacrat constitutional, iar drepturile rezultate din actul de pensionare sunt previzibile, si anume indrituirea persoanei la cuantumul aferent pensiei din sistemul ordinar de pensionare, restul cuantumului pensiei (cea suplimentara) fiind supus elementelor variabile amintite mai sus, si anume optica legiuitorului si resursele financiare ale statului care pot fi alocate in aceasta directie.
Ca atare, Curtea constata ca nu au fost incalcate dispozitiile art. 47 alin. (1) si art. 135 alin. (2) lit. f) din Constitutie.

I.4. In sfarsit, analizand conformitatea prevederilor art. 1-5 si art. 12 din legea criticata cu dispozitiile art. 53 din Constitutie raportate la dreptul la pensie si dreptul la un nivel de trai decent, Curtea constata, prin prisma celor statuate mai sus, ca aceste dispozitii constitutionale sunt lipsite de relevanta, intrucat dreptul la pensie vizeaza pensia obtinuta in sistemul general de pensionare, neexistand un drept constitutional la pensie speciala, deci la suplimentul financiar acordat de stat.
De asemenea, aspectele invederate de autorii sesizarii, si anume ca reducerile de cheltuieli ale statului ar trebui sa se faca in alte domenii, nu in cel al pensiilor speciale, nu pot fi luate in considerare de catre Curte, aceasta sustinere tinand de politica sociala si economica a statului.
Prin urmare, nu pot fi retinute nici criticile de neconstitutionalitate raportate la prevederile art. 53 din Constitutie.
In continuare, analizand criticile de neconstitutionalitate care vizeaza dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, in ansamblul sau, Curtea retine urmatoarele:

II.1. Referitor la conformitatea legii supuse controlului de constitutionalitate cu dispozitiile art. 1 alin. (5) si ale art. 47 alin. (2) teza intai din Constitutie, Curtea observa ca autorii sesizarii au in vedere faptul ca actele normative care prevedeau acordarea pensiilor speciale anterior intrarii in vigoare a noii legi nu au fost abrogate si, in consecinta, ar exista un paralelism legislativ. Critica de neconstitutionalitate are un oarecare grad de pertinenta intrucat legiuitorul a mentinut, intr-adevar, in vigoare reglementarile referitoare la stabilirea pensiei de serviciu, insa, prin art. 12 al legii criticate, a stabilit ca "persoanele ale caror drepturi la pensie sunt stabilite, in conditiile legii, ulterior datei intrarii in vigoare a prezentei legi, vor fi supuse automat procesului de recalculare, astfel cum este reglementat de prezenta lege". Aceasta reglementare are semnificatia faptului ca legile care stabilesc pensii speciale trebuie interpretate coroborat cu aceasta noua si ultima lege. Eo ipso aceasta situatie nu produce efecte neconstitutionale intrucat actele normative in cauza cuprind si alte referiri cu privire la conditiile specifice pe care trebuie sa le indeplineasca persoana in cauza pentru a dobandi calitatea de pensionar potrivit statutelor speciale pe care le au; practic, conditiile de pensionare specifice pensiilor speciale raman in vigoare, fiind mai favorabile decat cele prevazute de Legea nr. 19/2000, iar noua lege reglementeaza numai cuantumul pensiei la care beneficiarii acesteia sunt indrituiti.
Cat priveste sustinerea referitoare la incalcarea dispozitiilor constitutionale care consacra dreptul la pensie, Curtea apreciaza ca, in lumina celor retinute deja mai sus, o atare critica este neintemeiata.

II.2. In legatura cu pretinsa incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in drepturi a cetatenilor, Curtea observa ca aceasta vizeaza faptul ca legea criticata nu elimina si pensiile de serviciu ale membrilor Curtii de Conturi. Or, potrivit art. 49 alin. (4) din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 282 din 29 aprilie 2009, "Persoanele care au indeplinit functia de consilier de conturi pe durata unui mandat complet beneficiaza, la data pensionarii, de pensie de serviciu, in cuantumul prevazut de lege pentru magistrati". Aceasta trimitere la cuantumul pensiei de serviciu a magistratilor prevazuta de Legea nr. 94/1992 este de natura a indica faptul ca, in temeiul art. 1 si 12 din lege, atat timp cat pensiile magistratilor, atat ca natura, cat si cuantum, vor intra in sfera de incidenta a Legii nr. 19/2000, acelasi lucru se va intampla si cu pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi. Ad similis, a se vedea, spre exemplu, situatia auditorilor publici externi din cadrul Curtii de Conturi, care beneficiaza de pensie de serviciu in cuantumul prevazut functionarilor publici parlamentari.
Ar fi inadmisibil ca, practic, cel asimilat sa beneficieze in continuare de cuantumul pensiei de serviciu al celui la care a fost asimilat, in conditiile in care acesta din urma nu mai beneficiaza de acelasi cuantum sau natura a pensiei, ci a intrat in sfera sistemului general de pensionare.
In situatia speciala a personalului Curtii de Conturi, Curtea observa ca art. 1 lit. i) din legea criticata elimina pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi, deci si pensiile de serviciu ale consilierilor de conturi, pe cele ale auditorilor externi si ale oricaror persoane care sunt salariati/membri in cadrul Curtii de Conturi. In acest sens, mentionam faptul ca dispozitiile art. 1 lit. i) din legea criticata se refera la intreg cap. V din Legea nr. 94/1992 privind organizarea si functionarea Curtii de Conturi, intitulat - Numirea si statutul personalului Curtii de Conturi (art. 46-57 din lege), care reglementeaza personalul Curtii de Conturi. Or, din personalul Curtii de Conturi fac parte, potrivit reglementarilor legale mentionate, atat consilierii de conturi, auditorii publici externi, personalul de specialitate al Curtii, cat si ceilalti angajati ai acestei institutii, indiferent de statutul lor socio-profesional.
Astfel, urmeaza sa se aplice principiul accesorium sequitur principale, iar personalul asimilat va urma tratamentul juridic al celor la care au fost asimilati; in caz contrar, s-ar ajunge la situatii inadmisibile, contrare art. 16 din Constitutie.

II.3. In sfarsit, pentru toate cele mai sus aratate, Curtea constata ca nu poate fi retinuta nicio incalcare a tratatelor internationale invocate.
Cu privire la prevederile invocate din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, act distinct ca natura juridica de celelalte tratate internationale invocate, Curtea retine ca acestea, de principiu, sunt aplicabile in controlul de constitutionalitate in masura in care asigura, garanteaza si dezvolta prevederile constitutionale in materia drepturilor fundamentale, cu alte cuvinte, in masura in care nivelul lor de protectie este cel putin la nivelul normelor constitutionale in domeniul drepturilor omului. In consecinta, cu privire la speta de fata, Curtea constata ca prevederile cuprinse in Carta nu sunt cu nimic afectate pentru toate considerentele sus-mentionate.
Pentru considerentele aratate, in temeiul art. 146 lit. a) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, precum si al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) si al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, cu majoritate de voturi,
CURTEA CONSTITUTIONALA
In numele legii
D E C I D E:
Constata ca dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate.
Definitiva si general obligatorie.
Decizia se comunica Presedintelui Romaniei, presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si primului-ministru si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
Dezbaterea a avut loc la datele de 24 si 25 iunie 2010 si la aceasta au participat: Augustin Zegrean, presedinte, Aspazia Cojocaru, Acsinte Gaspar, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Iulia Antoanella Motoc, Ion Predescu, Puskas Valentin Zoltan, Tudorel Toader, judecatori.
PRESEDINTELE CURTII CONSTITUTIONALE,
AUGUSTIN ZEGREAN
Magistrati-asistenti,
Patricia Marilena Ionea
Benke Karoly

*

OPINIE SEPARATA

Socotim ca nu numai prevederile art. 1 lit. c) din Legea privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor sunt neconstitutionale, ci intreaga lege, intrucat incalca dispozitii si principii prevazute de Constitutia Romaniei. Nu vom repeta argumentele aduse solutiei de neconstitutionalitate privind pensiile magistratilor, ci ne vom opri in mod special asupra incalcarii art. 15 alin. (2) din Constitutie.
Astfel, prevederile art. 1-5 si art. 12 din lege incalca dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie, care consacra principiul neretroactivitatii legii.
Potrivit art. 15 alin. (2) din Constitutie "legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale noi favorabile". Asadar, o lege se aplica, cum spune autorul sesizarii, situatiilor nascute numai dupa adoptarea ei, exercitandu-si actiunea asupra faptelor care se vor produce ulterior intrarii sale in vigoare, nu si situatiilor anterioare, trecute (facto praeterita), cu toate efectele care s-au produs si se produc in timp, datorita situatiei create la acel moment. Or, aplicarea in timp a unei legi este guvernata de principiul neretroactivitatii legii noi. Pensiile speciale au fost stabilite, asadar, in baza legilor adoptate in domeniul pensiilor, pe anumite categorii socio-profesionale, si sunt derogatorii de la dreptul comun. Aceste legi se aplica situatiilor juridice constituite, modificate si stinse in temeiul reglementarilor lor, in baza carora s-au creat efecte juridice definitive, revenind statului obligatia de a executa in timp (obligatii succesive) plata pensiilor. Asadar, obligativitatea recalcularii tuturor pensiilor speciale acordate sub incidenta prevederilor legale anterioare prin intrarea in vigoare a Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor este neconstitutionala.
Pensiile speciale care se afla in plata constituie drepturi castigate ce nu pot fi recalculate in baza unei legi noi, neputand fi nici modificate, intrucat legea s-ar aplica retroactiv.
Pensiile militare de stat, pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale judecatorilor, procurorilor, judecatorilor, respectiv magistratilor asistenti ai Curtii Constitutionale, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, pensiile de serviciu ale personalului diplomatic si consular, pensiile de serviciu ale functionarilor publici parlamentari, pensiile de serviciu ale deputatilor si senatorilor, pensiile de serviciu ale personalului aeronautic civil, navigant, profesionist din aviatia civila, pensiile de serviciu ale personalului Curtii de Conturi aflate in plata sunt stabilite sub imperiul legislatiei anterioare.
Asadar, prin aceasta lege are loc o modificare a regimului juridic al pensiilor speciale stabilite in baza legilor anterioare, ajungandu-se sa se incalce chiar substanta dreptului la pensie.
In acest sens, prin Decizia nr. 375/2005 a Curtii Constitutionale s-a stabilit ca "noile reglementari nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, respectiv in privinta cuantumului pensiilor anterior stabilite, ci numai pentru viitor, incepand cu data intrarii in vigoare a acestora". In acelasi sens s-a pronuntat Curtea Constitutionala si prin Decizia nr. 57/2006 care prevede ca "conditiile de exercitare a dreptului la pensie si la alte forme de asistenta sociala se stabilesc prin lege si, prin urmare, este dreptul exclusiv al legiuitorului de a modifica sau completa legislatia in materie si de a stabili data de la care opereaza recalcularea, insa orice prevedere noua poate fi aplicata numai de la data intrarii sale in vigoare, pentru a respecta principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constitutie".
De asemenea, prin Decizia nr. 120/2007, Curtea a retinut ca "operatiunea de recalculare priveste in mod inevitabil trecutul, pentru ca stagiul de cotizare a fost realizat in trecut, dar se efectueaza doar dupa data intrarii in vigoare a ordonantei si are efecte numai pentru viitor, pensia recalculata intrand in plata numai de la data emiterii deciziei. In cazurile in care din recalculare rezulta un cuantum mai mare al pensiei, se va plati acesta, iar daca noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda in continuare pensia anterior stabilita si aflata in plata, fara a se aduce vreo atingere drepturilor legal castigate anterior".
In concluzie, si numai sub acest aspect, avand in vedere faptul ca actualele pensii speciale au fost legal stabilite si calculate in baza unor legi in vigoare la data respectiva, recalcularea lor duce la incalcarea principiului neretroactivitatii legii - regula imperativa - prevazut de art. 15 alin. (2) din Constitutia Romaniei.

Judecator,
prof. univ. dr. Aspazia Cojocaru