ÎNCOTRO SCMD ?            

            -DURA LEX SED LEX-

            În conformitate cu prevederile Legii nr. 62 (Legea dialogului social) , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322, din 10 mai 2011, în data de 10 mai 2015 expiră termenul de verificare a menținerii condițiilor de reprezentativitate a organizațiilor sindicale.

Ce înseamnă acest lucru ?

Acest lucru înseamnă că orice sindicat, pentru a putea exista LEGAL, trebuie să facă dovada că numărul membrilor săi reprezintă cel puțin jumătate plus unu din numărul angajaților unității[Cf. Art. 51(1)Cc].

Legea spune, în continuare [Cf.Art. 51(2)], că sindicatul trebuie să solicite instanței de judecată care i-a acordat personalitate juridică, eliberarea unei dovezi de îndeplinire a condițiilor de reprezentativitate, dar pentru aceasta tot el, adică sindicatul, trebuie să depună la instanță o serie de documente, printre care [Cf. Art. 52 C]:

 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

 d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

Mai mult, legea solicită [Cf.Art. 53(3)] ca anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatul va depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

În final, legea prevede [Cf.Art. 219(1)] că hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile, dar adaugă [Cf.Art. 223] că reprezentativitatea organizaţiilor sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege, lucru care se verifică [Cf.Art. 221(2)] din 4 în 4 ani de la intrarea în vigoare a legii, iar îndeplinirea condițiilor de reprezentativitate se atestă prin hotărâre judecătorească [Cf. Art.221(1)].

În aceste condiții membrii SCMD, cei care îndeplinesc condițiile statutare de apartenență la organizație prin plata cotizației, sunt îndreptățiți să fie informați dacă sindicatul, prin reprezentanții săi, a depus la instanță și la inspectoratul  teritorial de muncă documentele solicitate prin lege pentru a obține dovada de reprezentativitate și dacă s-a emis hotărârea judecătorească ce permite existența SCMD în condiții de legalitate.

În caz contrar, aceiași membri fideli ai organizației au dreptul să știe ce va urma !

Iar pentru a nu se da impresia unei interpretări abuzive și rău intenționate , prezentăm în continuare textul articolelor, așa cum sunt ele înscrise în LEGE:

Legea nr. 62/2011(Legea dialogului social)

Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 322 din 10 mai 2011.

TITLUL I - Dispoziţii generale

 ART. 1

e) angajator - persoana fizică sau juridică ce poate, potrivit legii, să angajeze forţă de muncă pe bază de contract individual de muncă ori raport de serviciu;

g) angajat - persoana fizică, parte a unui contract individual de muncă ori raport de serviciu, care prestează muncă pentru şi sub autoritatea unui angajator şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege, precum şi de prevederile contractelor sau acordurilor colective de muncă aplicabile;

k) unitate - persoana juridică care angajează nemijlocit forţă de muncă;

t) reprezentativitate - atribut al organizaţiilor sindicale sau patronale dobândit potrivit prevederilor prezentei legi, care conferă statutul de partener social abilitat să îşi reprezinte membrii în cadrul dialogului social instituţionalizat;

w) sindicat - formă de organizare voluntară a angajaţilor, în scopul apărării drepturilor şi promovării intereselor lor profesionale, economice şi sociale în relaţia cu angajatorul.

TITLUL II-  Organizaţiile sindicale

SECŢIUNEA a 6-a Raporturile organizaţiilor sindicale cu membrii lor

CAP. V Reprezentativitatea organizaţiilor sindicale

ART. 51 (1) Sunt reprezentative la nivel naţional, de sector de activitate, de grup de unităţi şi de unitate organizaţiile sindicale care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

 A. la nivel naţional: a) au statut legal de confederaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 5% din efectivul angajaţilor din economia naţională; d) au structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţele României, inclusiv municipiul Bucureşti;

 B. la nivel de sector de activitate sau grup de unităţi: a) au statut legal de federaţie sindicală; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) organizaţiile sindicale componente cumulează un număr de membri de cel puţin 7% din efectivul angajaţilor din sectorul de activitate sau grupul de unităţi respectiv;

C. la nivel de unitate: a) au statut legal de sindicat; b) au independenţă organizatorică şi patrimonială; c) numărul de membri ai sindicatului reprezintă cel puţin jumătate plus unu din numărul angajaţilor unităţii.

 (2) Îndeplinirea de către organizaţiile sindicale a condiţiilor de reprezentativitate se constată, la cererea acestora, de către instanţa care le-a acordat personalitate juridică, prin depunerea la instanţă a documentaţiei prevăzute la art. 52.

ART. 52 Dovada îndeplinirii condiţiilor de reprezentativitate se face astfel:

C. la nivel de unitate (pentru SINDICAT):

a) copie a hotărârii judecătoreşti definitive de dobândire a personalităţii juridice de către sindicat şi a ultimei hotărâri judecătoreşti definitive de modificare a statutului şi/sau componenţei organului executiv de conducere;

 b) declaraţie semnată de reprezentantul legal al sindicatului privind numărul total de membri;

 c) dovadă privind numărul de angajaţi din unitate, eliberată de angajator;

d) dovada depunerii la inspectoratul teritorial de muncă a unei copii a dosarului de reprezentativitate.

ART. 53

(3) Anterior depunerii dosarului pentru obţinerea reprezentativităţii la judecătorie, sindicatele vor depune o copie scrisă şi una în format electronic a respectivului dosar la inspectoratul teritorial de muncă, care o va înregistra şi va emitedovadă în acest sens.

TITLUL X

Dispoziţii tranzitorii şi finale

ART. 219 (1) Hotărârile judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către organizaţiile sindicale sau patronale obţinute până la data intrării în vigoare a prezentei legi rămân valabile.

ART. 221 (1) Îndeplinirea condiţiilor de reprezentativitate se constată prin hotărâre judecătorească.

 (2) Verificarea menţinerii condiţiilor de reprezentativitate se face din 4 în 4 ani.(termen 10 mai 2015)

ART. 223 Reprezentativitatea organizaţiilor patronale şi sindicale constatată până la data intrării în vigoare a prezentei legi produce efecte după data intrării în vigoare a acesteia numai în condiţiile în care întruneşte criteriile de reprezentativitate prevăzute de prezenta lege. (v. CAP. V, ART. 51)

Președintele Filialei 1 Timișoara a SCMD

Col(r) Radu AROMÂNESEI

Încotro SCMD ?

(2)

Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) a fost constituit prin sentinţa judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti nr. 83 din 11.08.2009, în temeiul art. 15 şi 17 din Legea nr. 54/2003.

                Acestă lege, a sindicatelor , a fost aprobată în Parlamentul României în data de 24 ianuarie 2003, sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor – Valer Dorneanu, şi a preşedintelui Senatului – Nicolae Văcăroiu, şi a fost publicată în Monitorul Oficial al României Parte I nr. 73 din 5 februarie 2003.

                Iată însă că Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie , prin Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă, ridică excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003.

Conţinutul incriminat era acesta:

„Art. 2. - (1) Persoanele încadrate în muncă şi funcţionarii publici au dreptul să constituie organizaţii sindicale şi să adere la acestea. Persoanele care exercită potrivit legii o meserie sau o profesiune în mod independent, membrii cooperatori, agricultorii, precum şi persoanele în curs de calificare au dreptul, fără nici o îngrădire sau autorizare prealabilă, să adere la o organizaţie sindicală.

                     - (2) Pentru constituirea unei organizaţii sindicale este necesar un număr de cel puţin 15 persoane din aceeaşi ramură sau profesiune, chiar dacă îşi desfăşoară activitatea la angajatori diferiţi.”

                Motivul era evident: prin aceste prevederi, pensionarii nu se puteau constitui într-un sindicat. În susţinerea acţiunii erau invocate încălcarea unor prevederi ale Constituţiei care tocmai fusese revizuită: art. 8 alin. (1) referitor la pluralismul în societatea românească, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi art. 40, în noua numerotare, referitor la dreptul de asociere, precum şi art. 22 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice.

                Prin Încheierea din 13 august 2003, pronunţată în Dosarul nr. 2.936/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a V-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată, prin avocat, de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie într-o cauză având ca obiect o cerere de înregistrare a acestui sindicat.

                Iată care a fost soluţia Curţii Constituţionale a României:

„Faţă de cele de mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (3) şi al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

CURTEA

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea sindicatelor nr. 54/2003, excepţie ridicată de Sindicatul Naţional al Pensionarilor din Educaţie în Dosarul nr. 2.936/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a V-a civilă.

Definitivă şi obligatorie.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 4 decembrie 2003.”

Cum de a fost posibilă înregistrarea SCMD pe baza aceleiaşi legi peste 6 ani ? În primul rând prin curajul şi ingeniozitatea iniţiatorilor organizaţiei, dar şi printr-o anumită interpretare a legii, astfel că se putea susţine că militarii „disponibilizaţi” nu sunt de fapt „pensionari” în sensul strict al noţiunii, fiind doar „puşi la dispoziţia societăţii”, sunt rămaşi în continuare în evidenţele Armatei, iar banii pe care îi primesc sunt de fapt nişte rente pe care nu le primesc de la bugetul asigurărilor sociale, din fondul de pensii, ci din bugetul de stat, de unde se plătesc şi soldele militarilor din serviciul activ. Corect ? Corect, şi până la urmă legal !

Iată însă că în Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 322 din 10 mai 2011, este publicată şi intră în vigoare legea băsistă a dialogului social, Legea nr. 62/2011, care prevede:

„Art. 3
(1) Persoanele încadrate cu contract individual de muncă, funcţionarii publici şi funcţionarii publici cu statut special în condiţiile legii, membrii cooperatori şi agricultorii încadraţi în muncă au dreptul, făraă nicio îngrădire sau autorizare prealabilă, să constituie şi/sau să adere la un sindicat.
(2) Pentru constituirea unui sindicat este necesar un număr de cel puţin 15 angajaţi din aceeaşi unitate.”

                Comparând cu prevederile legii anterioare, cea nebăsistă, observăm că au rămas aceleaşi obstacole referitoare la organizarea pensionarilor în SINDICAT propriu. Desigur, s-au adăugat restricţiile referitoare la reprezentativitate, despre care am mai vorbit.

                Altceva s-a modificat, însă: statutul nostru . Prin Legea 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 441 din 30 iunie 2010, noi am devenit pensionari ai sistemului public de pensii, deci SCMD cade sub incidenţa restricţiilor impuse de lege faţă de organizarea pensionarilor în SINDICAT.

                Ce ar fi trebuit făcut ? În mod cert se impunea, odată cu apariţia Legii 62/2011, stabilirea şi adoptarea unor măsuri de reorganizare a militarilor în rezervă şi în retragere într-o altfel de structură, care să preia obiectivele şi scopurile SCMD,  astfel încât raporturile cu autorităţile să se fi desfăşurat în cadru legal, cu drepturi şi obligaţii clare pentru parteneri. În felul acesta, dialogul nu ar mai fi putut fi evitat, prezenţa reprezentanţilor noştri la negocieri nu ar mai fi putut fi contestată de nimeni şi în mod cert nu s-ar mai fi tărăgănat atâţia ani mult promisa şi mereu amânata elaborare şi adoptare a legii pensiilor militare de stat, precum şi a altor acte normative de interes pentru rezervişti. Neîndeplinirea condiţiilor de existenţă în condiţiile legii, aşa băsistă cum e ea, dar din păcate LEGE, a permis factorilor de decizie să ignore de multe ori rezolvarea solicitărilor SCMD, de care îşi aduceau aminte numai atunci când aveau nevoie de anumite lovituri de imagine sau îşi propuneau să ne mai ducă „cu zăhărelul”, fără a întreprinde ceva concret pentru noi.
                Ceea ce îşi propune ACUM conducerea SCMD, de a contesta caracterul constituţional al unor prevederi ale Legii 62/2011, precum şi iniţierea unei noi legi a sindicatelor, când până la expirarea termenului în care sindicatul ar putea fi (accentuez, ar putea fi) desfiinţat prin sentinţă judecătorească după data de 10 mai a.c., este TARDIV.

Col(r) Radu AROMÂNESEI

PS. SCMD a fost SINGURA organizaţie care a mobilizat rezerviştii la luptă pentru a-şi apăra şi recupera drepturile. Dacă nu ar fi existat SCMD, pensiile noastre , ale tuturor, ar fi fost acum la mai puţin de jumătate din cuantumul din decembrie 2010. Din păcate însă, considerarea oricărei acţiuni de adaptare a organizaţiei la cadrul legislativ în vigoare, de creştere a democraţiei interne şi a eficienţei activităţii, au fost apreciate ca tendinţe subversive, de dinamitare şi distrugere a SCMD. Cui a folosit ?