DRAGANESTI - ACTIVITATI ORGANIZATE DE ZIUA ARMATEI

VA INFORMAM

Rezoluţia Consiliului Consultativ

REZOLUŢIA CONSILIULUI CONSULTATIV AL FILIALELOR SCMD DIN ZONA DE SUD-VEST, REGIUNEA OLTENIEI

Filialele SCMD din zona de Sud-Vest (Regiunea Olteniei) nominalizate în sfârşitul rezoluţiei prin reprezentanţii desemnaţi, s-au întâlnit în data de 13.10.2012 la Craiova în Şedinţa de Constituire a Consiliului Consultativ al Filialelor din zona menţionată. Şedinţa a avut următoarea ordine de zi:

          1.   Constituirea Consiliului:

-   Efectuarea prezenţei reprezentanţilor;

-   Prezentarea scopului şedinţei;

- Citirea, discutarea şi stabilirea formei finale a Acordului de Constituire a Consiliului Consultativ al Filialelor;

-   Votarea Acordului de Constituire;

- Desemnarea unui preşedinte de şedinţă care să conducă prima şedinţă a CCJ;

          2.   Prezentarea şi adoptarea Primei Rezoluţiei a şedinţei filialelor din Zona de Sud –Vest, din data de 02 - 03 Februarie 2012;
      3.   Discutarea documentelor şi punctelor din ordinea de zi a CNR şi a strategiei SCMD;
      4.   Prezentarea propunerilor filialelor privind punctele de interes comun ce vor fi prezentate în numele CCF la CNR;
     5.   Stabilirea unui proiect de hotărâre privind rezoluţia CCF şi mandatul reprezentantului CCF care va prezenta punctele de vedere ale filialelor la CNR;
 6. Alte aspecte şi discuţii;

După adoptarea în unanimitate a ordinii de zi, la punctul 1, membrii participanţi au adoptat Acordul de Constituire a Consiliului Consultativ al Filialelor prezente după care prin votul deschis, în unanimitate,

A fost votată înfiinţarea Consiliului Consultativ al Filialelor SCMD din Zona de Sud –Vest (Regiunea Olteniei).

În discuţiile ce au urmat Consiliul (numit în continuare CCF) a decis următoarele:

       I. Şi-a însuşit prima rezoluţie adoptată de filialele SCMD prezente la şedinţa din data de 03.02.2012;

          II. A adoptat şi a decis să înainteze conducerii SCMD, respectiv Comitetului Director următoarele puncte:

- Cererea de a redefini în cadrul Comitetului Director o adevărată strategie, reală, a SCMD, deoarece documentul prezentat pe blogul sindicatului ca fiind Strategia SCMD are o durată de acţiune de doar o lună, este rupt de realitate, nu reflectă opinia filialelor prezente, fiind în multe puncte chiar împotriva intereselor sindicaliştilor;

- Un set de propuneri comune care să se constituie atât ca paşi ce urmează a se face de către CD şi sindicat în perioada imediat următoare cât şi ca puncte de dezbătut şi strategii ce vor fi supuse discuţiei la Conferinţa Naţională a Reprezentanţilor, după cum urmează:

1.   MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA STATUTULUI ŞI ROF-ULUI

- STABILIREA UNEI COMISII CARE SĂ PREIA PROPUNERILE FILIALELOR SĂ LE ARMONIZEZE, SĂ COMPLETEZE ŞI MODIFICE DOCUMENTELE ŞI SĂ STABILEASCĂ VARIANTE FINALE CARE VOR FI TRIMISE SPRE STUDIU FILIALELOR ŞI APOI CU ACORDUL ACESTORA ADOPTATE . TERMEN: 20 NOIEMBRIE. Membrii comisiei se vor întâlni la Bucureşti, vor lucra la sediul SCMD, se vor caza după posibilităţi în condiţii decente (ca preţ) eventual la un cămin militar cu sprijinul colegilor din Bucureşti, li se va asigura transportul şi masa în condiţii decente ca preţ. Aceştia vor trebui ca în termen de o săptămână să definitiveze proiectele. Modificările odată făcute trebuiesc înaintate judecătoriei sectorului 1 între 20 şi 27 Noiembrie;

2. Să se clarifice situaţia membrilor Comitetului Director pentru a putea fi cuprinse în viitorul statut şi înaintate odată cu statutul către Judecătorie. Propunem mărirea numărului de membri ai BO de la 3 la 5, iar acesta să conducă efectiv activităţile Sindicatului între şedinţele CD. Din BO să facă parte Preşedintele, Secretarul General, Şeful Departamentului Organizare, Consilierul Juridic, Şeful departamentului Financiar. Comitetul Director să îşi mărească numărul de membri. Din CD să facă parte membrii biroului operativ, Vicepreşedinţii, Şefii de Departamente şi Reprezentanţii Consiliilor de Coordonare desemnaţi de către acestea. Dacă 2 - 3 din reprezentanţii Consiliilor de Coordonare nu sunt de acord cu anumite propuneri în cadrul Comitetului Director, acestea nu vor fi adoptate până ce aspectele nu vor fi discutate în cadrul adunărilor generale ale filialelor şi se vine cu un punct de vedere majoritar al filialelor. CD astfel constituit va avea puterea să decidă pe probleme de politică a SCMD de alianţe şi protocoale nu va fi nevoie să se aştepte un an până la o nouă CNR dacă situaţia va impune adoptarea unei alianţe pe termen scurt sau mediu sau afilierea la o altă organizaţie sau afilierea unei alte organizaţii SCMD sau formarea unei federaţii sau confederaţii sindicale. Acest aspect va fi prins în noul statut. Dacă 2/3 din reprezentanţii Consiliilor Consultative cer organizarea unei şedinţe extraordinare a CNR, CD este nevoit să organizeze această şedinţă în maxim 30 de zile deoarece prin ei este reprezentată voinţă a 2/3 din membrii de sindicat;

3. Fiecare structură şi membru de conducere va prezenta raport anual de activitate celor ce l-au ales, la fel şi şefii de departamente;

4. Să se elimine din statut privilegiile şi drepturile suplimentare ale membrilor fondatori. Nu există membri egali şi membri mai egali. Este inacceptabil ca un număr de oameni care nu au mai activat în sindicat de la înfiinţare şi nu au alt merit decât că au fost trecuţi pe o listă, să decidă soarta tuturor sindicaliştilor, să aibă drept de viaţă şi de moarte asupra membrilor de sindicat care au activat permanent sau să stabilească desfiinţarea unei filiale sau înlocuirea unui BO ales de adunarea generală.

5.  Nimeni nu poate fi înlocuit sau destituit decât de cel care l-a ales. Nici o structură de conducere nu are drept de auto alegere sau autoconducere. Exceptând CNR şi AGF în părţile ce îi privesc, nici o altă structură de conducere nu poate lua decizii sau emite hotărâri prin care să îşi atribuie drepturi şi înlesniri sau să decidă în ceea ce o sau îl priveşte;

6.  Modificarea procentului de atribuire a cotizaţiei, de la 70% la 30% în favoarea CD la 70% la 30% în favoarea filialelor;

7. Raport de activitate al juriştilor, cu prezentarea tuturor dosarelor în care este implicat sindicatul sau membrii din conducerea sindicatului, din fondurile sindicale. Să se prezinte CNR contractele de reprezentare semnate cu casele de avocatură. Şeful departamentului juridic să atragă în mod serios atenţia caselor de avocatură asupra seriozităţii privind reprezentarea sindicaliştilor în instanţă. S-au pierdut procese din vina avocaţilor care fie nu s-au prezentat fie nu au avut drept de reprezentare, ceea ce denotă lipsă de respect şi seriozitate. Departamentul Juridic să acorde atenţie si proceselor din teritoriu, nu numai celor din capitală;

8. Departamentul Secretariat să prezinte situaţia la zi cu numărul membrilor de sindicat incluzând situaţia restanţelor la achitarea cotizaţiei pe anii 2010, 2011, 2012;

9. Departamentul financiar să prezinte situaţia financiară a filialelor cu probleme, restantele sau ne justificarea cheltuielilor. De asemenea să prezinte situaţia financiar contabilă, cheltuielile pe 2012, pe departamente şi filiale şi organele care au aprobat cheltuielile respective. De asemenea să prezinte Raportul privind bugetul pe 2012 şi propunerea de buget pe 2013. Elaborarea Bugetului de venituri şi cheltuieli al SCMD pe baze reale, având în vedere situaţia evidenţelor de personal şi contabile la acest moment, cu posibilitatea ajustării în funcţie de evoluţia numerică a membrilor sindicatului.

10.    Filialele să prezente începând cu 2013 raport financiar şi documentele justificative către Comitetul Director numai pentru sumele ce le vor primi direct de la conducerea sindicatului din cei 30 % ai CD. Pentru sumele ce le revin filialelor, documentele justificative şi situaţia cheltuielilor se va prezenta în fata adunărilor generale proprii. Departamentul financiar sau Comisia de cenzori poate executa prin sondaj controale asupra modului în care filialele respectă normele privind cheltuirea fondurilor proprii şi va înştiinţa CNR asupra controalelor desfăşurate şi concluziilor desprinse în urma controlului;

11. Şedinţele CD să capete un aspect mai democratic, să devină deschise sindicaliştilor, să fie anunţate pe blogul SCMD sau să fie informate filialele din timp, cu tematica ce va fi abordată cu posibilitatea participării tuturor ce doresc să ia parte la ele, cu respectarea bineînţeles a drepturilor ce le revin ca simpli participanţi;

12. Procesele verbale ale şedinţelor CD să fie trimise prin mail tuturor filialelor, cu punctele de vedere şi propunerile luate şi modul în care a votat fiecare membru. La fel să se procedeze şi în ceea ce priveşte şedinţele BOC;

13. Să se facă demersurile necesare către autorităţi pentru declararea SCMD ca organizaţie reprezentativă pentru cadrele militare în rezervă cu toate drepturile ce îi vor reveni conform legislaţiei în vigoare;

14. Rezolvarea în regim de urgenţă a aspectelor şi procedurilor mecanismului economico-financiar al sindicatului, mecanism care continuă să sufere periclitând grav activitatea filialelor;

15.  Să se analizeze cu maximă seriozitate înaintarea unui proces la CEDO, în lumina deciziei luate pe procesele deja cunoscute. Sindicatul nu are suficienţi bani pentru a-i arunca pe procese inutile care vor aduce câştig numai avocaţilor clientelari;

16.  Viitoarele procese la CEDO să fie coordonate iar strategia să se stabilească cu consultarea unei case de avocatură serioasă şi expertă în domeniu, iar finalizarea acordului să se facă numai după informarea şi acordul filialelor;

17. Având în vedere micşorarea drastică a numărului de membri cotizanţi, revederea şi reducerea salarizării în cadrul SCMD;

18. Elaborarea unui document de organizare şi funcţionare a departamentului financiar, unitar, cunoscut şi respectat de toate filialele, având la bază legislaţia în vigoare, în vederea eliminării ordinelor sau instrucţiunilor date în funcţie de starea emoţională a unui membru din conducere sau altul;

19. Diversificarea activităţilor filialelor şi pe domenii altele decât manifestările şi demonstraţiile de protest, a metodelor de popularizare a activităţilor, aşa cum a realizat filiala Craiova cu ocazia Zilei Naţionale;

20. Să se pună în discuţie la viitoarea CNR problema obţinerii de personalitate juridică şi de către filiale în vederea uşurării activităţilor de realizarea de contracte şi înţelegeri pe plan local, activităţi mult îngreunate acum de imposibilitatea participării domnului Dogaru la mai multe activităţi în acelaşi timp. Toate filialele participante au îmbrăţişat această idee;

21. Rezolvarea problemelor cauzate de lipsa unui Secretar General, ale cărui sarcini, vitale nu au fost preluate de nimeni după suspendarea acestuia. În acest sens , CD este rugat să discute cu domnul Monac, ca şi cu ceilalţi vicepreşedinţi suspendaţi în vederea stabilirii poziţiei acestora faţă de sindicat pentru a putea lua măsura preluării sarcinilor acestora sau înlocuirii.

22. Revitalizarea activităţilor departamentelor sindicatului, unele dintre ele fiind practic inoperabile, fiind subliniate în acest sens departamentele juridic şi financiar.

23. Implicarea tuturor vicepreşedinţilor CD cu sarcini precise în cadrul sindicatului, printr-o activitate concretă, activă, cu raport de activitate, nu doar cu prezenţa pe manşeta blogului. A fost evidenţiată activitatea total contraproductivă a departamentului Media, în care s-au investit bani, tehnică dar nu se poate lăuda decât cu câteva prezenţe pe posturile de televiziune dar şi acelea la standarde scăzute;

24. Rezolvarea problemei Blogului SCMD prin transferarea acestuia pe contul SCMD cu toate aspectele ce revin din aceasta. Eliminarea restricţiilor la comentariile pe blogurilor sindicatului, fapt ce încalcă dreptul la opinie a membrilor de sindicat şi schimbul de experienţă;

25. CD prin Departamentul Juridic să studieze Recomandarea Consiliului Europei privind sindicatele în Armată, art. 7, în vederea demarării punerii în aplicare a acestora şi în România;

26. Luarea măsurilor necesare armonizării Statutului cu Legea Dialogului Social şi a ROF cu Statutul, în aşa fel încât acestea să capete o formă unanim acceptată gata de a fi introduse spre aplicare şi înştiinţare către judecătorie;

27. Discutarea şi clarificarea modului în care SCMD a fost ancorat în CNSC, delimitarea politicii celor două entităţi, consultarea CD şi a filialelor în toate problemele ce implică relaţiile cu o altă asociaţie sau entitate politico-socială, eliminarea confuziilor care se fac în ceea ce priveşte politica CNSC şi SCMD. Sindicatul sau preşedintele acestuia nu poate să vorbească în numele CNSC şi nici CNSC sau preşedintele acestuia nu poate face declaraţii în numele SCMD fără acordul CD respectiv al filialelor. Sindicatul nu se identifică până la confundare cu asociaţii sau formaţiuni care ne-au contestat şi ne contestă încă şi nici nu poate susţine toate aberaţiile unora dintre ele doar de dragul unei solidarităţi prost înţeleasă;

28. Analizarea cu mai multă profunzime a aspectelor legate de statele vecine, evitarea unor acte sau declaraţii care pot crea conflicte diplomatice sau pune într-o lumină proastă sindicatul, armata sau statul român. Sindicatul nu are atribuţiuni pe aspecte de politică externă a statului român, iar luările de poziţie pe diferite aspecte externe trebuie să se facă în regim strict sindical;

29. Renunţarea pe moment în declaraţiile conducerii sindicale la pretenţiile privind patrimoniul armatei atâta vreme cât legal nu putem cere acest lucru. Insistarea pe acest subiect, creează falsa impresie că sindicatul urmăreşte intrarea în posesie şi eventual dezvoltarea unor afaceri imobiliare proprii şi sunt şi aşa destule subiecte pe marginea cărora societatea civilă nu ne agreează. În cel mai fericit caz se pot face propuneri şi se poate insista pe aspecte legislative sau ordine ale MApN care defavorizează sindicatul care este astfel discriminat faţă de alte asociaţii. Abia după rezolvarea acestor probleme se poate discuta despre ceea ce putem administra;

30. CCF respinge orice încercare de a transforma sindicatul sau conducerea sindicatului în remorca vreunui partid indiferent care ar fi acela şi cu atât mai mult, transformarea sindicatului într-o mişcare politică sau asociaţie politică, gen UDMR. Orice membru de sindicat este liber să adere la ce partid doreşte să candideze pe listele oricărui partid şi pe orice demnitate doreşte dar o face în nume propriu, fără să implice sindicatul în aceste activităţi sau fără să se angajeze în numele colegilor de sindicat dacă nu are acordul acestora ca indivizi;

31. Conducerile sindicatului atât la nivel central cât şi la nivel de filială să îşi stabilească un număr de reprezentanţi, cu o bună reputaţie, fără pete în activitate, buni oratori, bine pregătiţi,care să participe la emisiunile televizate mandataţi de membrii filialelor sau de CD. SCMD, rezerviştii au pierdut suficient în imagine , ca să îşi permită să mai piardă pe mâna unor oameni nepregătiţi care indiferent de subiectul în discuţie, se prezintă cu aceleaşi slogane care irită şi ne aduc deservicii;

32. Eliminarea atitudinii ameninţătoare, de frondă, a şantajului inutil în discuţiile cu partenerii de la care încercăm să ne obţinem drepturile. Vechea conducere nu ne-a băgat în seamă indiferent cum i-am abordat. Actuala putere a dat semne şi dovezi că doreşte să ne rezolve problemele (chiar dacă nu atât de repede cum am dori noi) atâta vreme cât poziţia noastră a fost una de înţelegere, negociere cooperare. Când acţiunile conducerii sindicatului au devenit ameninţătoare, imperative, de pe poziţii nejustificate de forţă, s-a observat o reacţie normală de respingere, iritare, îndepărtare. Astfel s-a ajuns la respingerea proiectului pe L-329, în două comisii ale parlamentului ca urmare a gafelor şi atitudinii conducerii sindicatului;

33. CCF se opune categoric idei de fărâmiţare a filialelor care şi aşa au devenit destul de mici prin renunţarea unui număr foarte mare de rezervişti la calitatea de sindicalist. Forţa unei filiale stă în numărul de membri, calitatea acestora şi natura activităţilor desfăşurate, impactul asupra societăţii, seriozitatea, consistenţa şi diversitatea acţiunilor întreprinse. În plus, mai multe filiale, înseamnă mai multe sedii, mai multe cheltuieli administrative şi în acest moment majoritatea filialelor abia îşi pot plăti chiriile;

34.      CCF se delimitează şi cere preşedintelui să îşi ceară scuze în faţa CNR pentru afirmaţiile total neinspirate privind declanşarea haosului indiferent de natura sa, declaraţii care alături de altele asemănătoare şi de unele ameninţări violente au dus la declanşarea unor luări de poziţie în media deosebit de nefavorabile SCMD, chiar jignitoare faţă de haina militară mergând până la declararea rezerviştilor ca noii mineri ai ţării, cu trimitere la mineriade;

35. CCF recomandă realizarea unei colaborări reale şi mai eficiente cu sindicatele şi asociaţiile militarilor, poliţiştilor, ale jandarmilor, ale lucrătorilor din penitenciare, tuturor celor cu care împărtăşim interese şi legislaţie comună. Realizarea unei federaţii sau confederaţii sindicale ale celor din Sistemul Naţional de Apărare ar rezolva şi problema reprezentativităţii. E timpul să lăsăm orgoliile personale, dorinţele hegemonice, ambiţiile de conducere şi să urmărim interesele sindicaliştilor;

36. CCF cere conducerii SCMD să invite la CNR reprezentanţii tuturor ministerelor care interferează şi au impact asupra vieţii sindicaliştilor, inclusiv a primului ministru;

37. CCF cere conducerii sindicale, celor ce apar în media din partea sindicatului, să dea întotdeauna dovadă de decenţă în exprimare, să nu se lase angrenaţi în discuţii polemice, să refuze subiectele care nu au legătură cu activitatea sindicatului, să respecte haina militară şi să nu aducă atingere demnităţii militarilor prin faptele, declaraţiile, atitudinile şi intervenţiile lor;

38. Recomandăm Comitetului Director studierea documentelor Rezoluţiei cu toate propunerile ca şi cele ale altor filiale şi supunerea acestora în discuţia CNR. La stabilirea strategiei SCMD să se aibă în vedere şi propunerile filialelor şi ale CCF. Filialele aşteaptă un răspuns din partea Comitetului Director cu puncte de vedere şi măsuri.

39. CCF cere imperativ CD şi BOC să trateze cu toată seriozitatea cererile şi problemele filialelor, să nu mai dea dovadă de aroganţă şi indiferenţă, să răspundă tuturor documentelor şi cererilor înaintate de filiale;

         III.  CCF l-a desemnat pe Col.(r) Naon Ioan Mişu să reprezinte interesele şi punctele de vedere comune filialelor la CNR.

           IV.  CCF luat act de propunerea filialei Argeş care s-a oferit să găzduiască următoarea şedinţă.

ACORD DE CONSTITUIRE

1. În baza Declarației Universale a Drepturilor Omului articolele 18 - 20, a Constituției României, articolele 29-31, 39-40 și a Statutului SCMD articolele12 (g, j, l) și a Rezoluției Conferinței Comune a Consiliilor de Coordonare și Consultative ale SCMD din zona de Sud –Vest din data de 02-03 Februarie 2012, reprezentanţii filialelor prezenţi la Craiova în data de 13.10 2012 convin de comun acord, având girul și acordul membrilor de sindicat pe care îi reprezintă, să constituie Consiliul Consultativ al Filialelor SCMD din zona de Sud-Vest a țării (regiunea Olteniei);

2. Prezentul acord se încheie în scopul coordonării activităților sindicaliștilor din filialele semnatare în vederea apărării drepturilor membrilor de sindicat și cunoașterii și informării reciproce, colaborării, sprijinului în toate acțiunile ce se vor desfășura la nivel zonal în spiritul documentelor enunţate la punctul 1;

3. Consiliul Consultativ al Filialelor numit în continuare CCF nu își propune și nu urmărește să se substituie conducerii SCMD, ci se constituie o verigă în lanțul conducerii ușurând astfel comunicarea și unitatea de acțiune cu Conducerea Sindicatului şi celelalte filiale sau Consilii Consultative înfiinţate sau ce se vor înfiinţa pe baza propriei lor voinţe, printr-o informare mai activă în plan orizontal şi vertical și un sprijin activ, real la nivel zonal dar și prin ușurarea transmiterii unor puncte de vedere comune către Comitetul Director. Informarea acestora se va face, în părţile ce fac interesul, printr-un document ce va fi agreat de membrii CCF după fiecare şedinţă;

4. Filialele componente înțeleg că această formă de colaborare recomandă dar nu obligă nici o filială să acționeze sau să participe la acțiuni care nu sunt aprobate de Adunările Generale sau conducerile proprii;

5. Filialele componente vor coopera și vor menține o legătură permanentă atât informativă cât și acţională cu celelalte Consilii Consultative înființate în alte zone, pentru a realiza unitatea de acțiune a sindicaliștilor și o mai bună cunoaștere a problemelor la nivel micro și macro sindical;

6. Consiliul va avea o structură de coordonare formată din reprezentanți stabiliți de fiecare filială în parte, iar conducerea ședințelor va fi asigurată în mod democratic, prin rotație conform unei planificări ce va fi definitivată de membrii CCF la prima ședință;

7. Ședințele CCF vor avea loc trimestrial sau în mod excepțional ori de câte ori apar probleme de ordin sindical sau care influențează într-un fel sau altul drepturile sindicaliștilor, probleme ce necesită coordonarea acțiunilor la un moment dat;

8. CCF va fi constituit din reprezentanții fiecărei filiale componente, dar la ședințele comune pot participa oricâte persoane va desemna fiecare filială în parte; fiecare filială îşi va desemna reprezentantul la şedinţă de preferabil acelaşi, dar persoana poate fi schimbată în funcţie de probleme obiective ce pot apărea.

9. Locul de desfășurare a ședințelor se va stabili în cadrul ultimei şedinţe pentru ședința viitoare;

10. Votul în cadrul CCF va di deschis, fiecare filială componentă având dreptul la un vot indiferent de numărul de participanți la ședință. Hotărârile se vor adopta cu votul majorităţii simple din numărul participanţilor cu drept de vot;

11. Prin semnarea acordului, părţile semnatare înţeleg :

• Să se sprijine reciproc in acţiunile desfăşurate şi să nu întreprindă acţiuni de defăimare, lovire,  sau denigrare a uneia din părţi;
•  Să stabilească, pentru acţiuni de interes comun, strategii si planuri de acţiune,  aprobate prin consens de toate părţile;
•  Că pentru punctele sau acţiunile în care una din părţi nu îşi exprimă acordul, aceasta se poate abţine şi nu va fi implicată, acest lucru urmând a fi specificat de partea în cauză;
•  Ca pe baza planului comun de acţiune, să elaboreze apeluri, notificări, manifeste,  propuneri de interpelări parlamentare, scrisori adresate forurilor de decizie locală si naţională ca şi propuneri, iniţiative planuri de acţiune pentru celelalte Consilii de Coordonare şi Conducerea Centrală a Sindicatului atunci când situaţia impune;
•  Să elaboreze şi să aprobe prin consens aceste documente ce vor fi emise cu semnătura reprezentanţilor filialelor si ștampila Filialei unde se desfăşoară şedinţa. În situaţii urgente când informarea sau decizia ce se va lua nu poate fi semnată de toţi membrii CCF dar este discutată sau acceptată, filialele membre îşi vor transmite acordul prin poşta electronică sau fax, iar decizia va fi astfel luată cu acordul transmis, semnată şi ştampilată de filiala desemnată prin consens.
• Să anunţe orice schimbare de opinie vizavi de deciziile luate în comun sau retragerea dintr-o activitate sau din Consiliu.

12. În afara acţiunilor comune ce vor purta girul si semnătura reprezentanţilor filialelor componente, fiecare parte îşi desfăşoară activităţile în concordanţă cu deciziile proprii sau sarcinile primite de la conducerea sindicatului, fără a implica în vreun fel sau altul, părţile semnatare ale Acordului;

13. Actualul Acord se încheie pe perioadă nelimitată şi se consideră reînnoit la fiecare aniversare fără a necesita alte înscrisuri sau convenţii atâta vreme ce nu s-a exprimat oficial nici o cerere de retragere;

14. Actualul Acord poate fi îmbunătăţit sau extins de comun acord ori de câte ori părţile semnatare vor considera necesar ;

15. Părţile semnatare îşi vor desfăşura toate activităţile şi acţiunile sub semnul respectului reciproc, al onoarei si demnităţi, al apărării si respectării drepturilor membrilor asociaţi şi tuturor celor reprezentaţi de semnatarii Acordului;

16. Toate acţiunile ce se vor desfăşura vor respecta Constituţia ţării, legislaţia în vigoare care reglementează activitatea părţilor semnatare, statutul şi regulamentul de ordine interioară legal adoptate.

17. La actualul Acord se poate afilia orice altă filială din zona geografică de Sud- Vest, care îşi exprimă această opţiune şi este de acord cu termenii Actului de Constituire.

Comunicat

Comunicat

Sâmbătă 13 octombrie la Craiova s-a constituit "CONSILIUL CONSULTATIV" al Filialelor SCMD din zona de sud-vest.

Ședința comună a BO al Filialelor din zona de sud-vest, s-a desfășurat într-o atmosferă de lucru, prietenească, în spirit constructiv pentru dezvoltarea SCMD și apărarea intereselor membrilor de sindicat.

Au fost dezbătute probleme de interes comun și s-au armonizat propunerile Filialelor în vederea elaborării Proiectelor de Hotărâre propuse a fi adoptate la CNR.

Cu mulțumiri participanților,

Biroul Operativ al Filialei 1 Craiova

NOTA: Din partea conducerii centrale a SCMD nu a participat nimeni, deși organizatorii au adresat Comitetului Director invitația de a participa la această activitate.

MANDATUL PRESEDINTELUI FILIALEI LA CONSILIUL NATIONAL AL REPREZENTANTILOR

1. Armonizarea prevederilor Statutului SCMD cu cele ale ROF, tinand cont de propunerile comune, ale filialelor din zona Olteniei (Olt, Dolj, Gorj, Valcea, Arges ), transmise inca de la CNR anterior.

2. Schimbarea denumirii SCMD in SCMRR.

3. Diminuarea remuneratiei personalului angajat al SCMD, incepand cu 01.01.2013, cu 50%.

4. Reducerea cotizatiei de membru la 60 lei pe an, datorita plecarii masive a sindicalistilor.

5. Delimitarea totala si definitiva de CNSC, ramanand un sindicat pur militar; insistand pe faptul ca participarea la acesta nu are aprobarea CNR, precum si pe faptul ca CNSC nu are personalitate juridica. Includerea de catre presedinte in acest conglomerat,  a dus la pierderea identitatii noastre si la creerea unui paradox: sindicatul sa sustina drepturile celor care ne-au contestat si ne contesta inca!

6. Asumarea raspunderii conducerii centrale a SCMD, pentru afirmatiile facute pe timpul referendumului (razboi civil, nesupunere civica, desfiintarea CCR ),  pentru actiunile intreprinse  fara consultarea filialelor, fapt care a dus la ”tocarea” sindicatului  de catre televiziuni si presa, pana la luarea in derizoriu. Consideram ca aceste actiuni au contribuit in mare masura la neprezentarea populatiei la vot. Suntem de acord cu rolul nefast al CCR, dar momentul darii publicitatii a fost total neinspirat, determinand expresii de genul ”Cine este acest Dogaru ?”, ori ”Ce este si pe cine reprezinta sindicatul asta ?”. Urmarile, au fost imediate si inca se mai vad: nimic din ce se convenise cu USL nu s-a mai concretizat!

7. Creearea de ”Consilii Consultative” in teritoriu, pe zone geografice, care ar putea fi in numar de 5, ai caror presedinti sa fie cooptati in CD ( prevedere dealtfel statutara).

8. Completarea membrilor CD, in locul celor plecati sau suspendati, prin alegeri la actualul CNR, sau chiar a intregului CD.

9.Renuntarea la abordare unor teme sensibile gen Unirea Moldovei cu Romania, care impun actiuni de tipul Marsului Unirii, ori infiintarea de filiale  ale sindicatului in Republica Moldova. Aceasta ar creea posibilitatea ca sindicatul sa fie perceput total diferit decat pentru ce a fost infiintat el. Sa lasam clasei politice acesta problema de mare interes national!

10. Renuntarea la intentia de preluare a unor baze sportive si de agrement. Nu credem ca acesta e momentul.

11. Suntem impotriva limitarii filialelor la un anumit numar de membrii. Mai multe filiale, presupune printre altele mai multe resurse financiare; irosirea fondurilor de care dispunem.

12. Solicitam in mod expres ca pozitiile exprimate in mass-media, de catre presedintele SCMD, sau purtatorul de cuvant, sa aiba aceptul presedintilor ”Consililor Consultative” din teritoriu.

13. Cerem ca Departamentul Juridic sa-si redefineasca atributiile, in sensul ca nu trebuie sa reprezinte numai sindicalistii din Bucuresti si Ilfov, ci si pe cei din provincie.A fost cazul procesului pe Legea 329, pierdut, definitiv si irevocabil, casa de avocatura cerand sa se judece in lipsa.

14. Intrucat am sesizat ca Departamentul Organizatoric nu mai are activitate cam de un an de zile, propunem desfiintarea acestuia .

15. Solicitam  ca la actualul CNR sa adopte Strategia luptei sindicale, strategia al carei obiectiv nu poate fi decat recastigarea drepturilor avute.

16. Respingem orice incercare de a transforma SCMD in partid. Consideram inoportun momentul si credem ca printr-un asemenea pas vom pierde si putinul sprijin al coalitiei de la putere.

17. Selectarea unui grup de membrii de sindicat, buni oratori, cunoscatori ai legilor si ai fenomenului politic actual, cu sarm si cu o buna reputatie, care participe la dezbaterile din emisiunile TV, din presa si care sa sustina cauza si obiectivele noastre. Recomandam evitarea dialogurilor cu personaje gen Andreea Pora.

18. Renuntarea la orice actiuni belicoase, de fronda si amenintare la adresa celor care ne-au promis sprijinul in rezolvarea revendicarilor noastre, continuarea acestora facand sa pierdem si putinul sprijin pe care il avem.

19. Realizarea unei colaborari mai eficiente si acceptarea dialogului cu toate sindicatele, organizatiile, asociatiile si ONG ce reprezinta militarii si rezervistii, in scopul atingerii cu rapiditate a obiectivelor noastre.

20. Procentul de cotizatie care revine filialelor sa devina 70%

Adunarea Generala a Filialei Nr. 1 Slatina, judetul Olt, considera ca prin adoptarea acestor propuneri, alaturi de cele ridicate si de catre celelalte filiale din tara, vom reusi sa intarim sindicatul nostru, sa ne realizam scopurile propuse si de ce nu sa devenim cel mai important sindicat al Romaniei, avand in vedere ca la ora actuala miscarea sindicala din tara este ca si inexistenta.

P.S.

Biroul Operativ al filialei, a hotarat sa sustina la CNR si  urmatoarele  propuneri ale filialei 1 Suceava:

-solicitam CNR sa puna in discutie si problema infiintarii filialei judetene, mergindu-se pina la obtinerea de personalitate  juridică;

- nu suntem de acord ca sindicatul sa puna in aplicare masuri anticonstitutionale privind alegereile din decembrie;

-colectarea cotizatiei pe baza de chitantier cu trimiterea procentului ce revine sindicatului imediat dupa colectare.

VA INFORMAM

Corneliu Dobriţoiu: La MApN am vrut să fac ceva pentru haina şi demnitatea militară

• Cine desconsideră moralul armatei, merită să fie pus în fruntea unei unităţi demoralizate şi trimis pe câmpul de luptă. • Degeaba ai zece avioane noi-nouţe dacă nu îţi poţi permite să le ridici în aer şi le foloseşti doar pe pliantele de reprezentare sau le scoţi din hangar doar la vizite sau zile festive. • Armata trebuie să fie echipată, înzestrată, dotată, instruită, pregătită în permanenţă, ca şi cum a doua zi ar trebui să plece la luptă. • Să nu credeţi că nu ştiu că militarii noştri din teatrele de operaţii merg în PX-urile aliaţilor şi îşi cumpără pe banii proprii accesorii şi echipamente care le sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii şi pe care noi ca stat ar fi trebuit să le asigurăm. Este trist, este jenant, este, dacă vreţi, revoltător. • Regret faptul că domnul Ioan Rus a raportat nişte date false vizavi de necesarul de fonduri pentru revenirea pensiilor poliţiştilor la nivelul celor din 2010 pentru cei cărora le-au fost diminuate.

Bună ziua domnule ministru, ne revedem la un fel de bilanţ, promis în urmă cu câteva luni. Nu pot să nu constat disponibilitatea şi consecvenţa cu care vă ţineţi promisiunile. Mai este o lună şi se intră în campanie pentru alegerile parlamentare şi e momentul unei mici analize.

Marin Neacşu: Am să vă întreb pentru început cum vi s-au părut aceste luni şi dacă au fost mai grele sau mai uşoare decât v-aţi aşteptat.
Corneliu Dobriţoiu: Bună ziua, regret că nu s-a putut mai devreme, dar e bine acum, când tolba s-a mai umplut. Întotdeauna îmi ţin promisiunile mai ales cele făcute în nume personal, când nu sunt influenţate de alţi factori.
Aceste luni fost cele mai grele luni din viaţa mea pentru că nu mă aşteptam să găsesc instituţia într-o asemenea stare, cu un buget prăbuşit. Când vorbim de un buget prăbuşit vorbim de condiţiile în care în ultimii patru ani fostele guvernări au decis să acorde un procent minim Ministerului Apărării, pentru a satisface unele interese şi proiecte clientelare şi nu mai exemplific acum cazurile, sunt binecunoscute patinoarele, telegondolele, terenurile de fotbal în pantă. Banii aceştia au fost luaţi de la buget şi probabil cineva se aştepta ca după subfinanţarea aceasta, instituţia să meargă cu motoarele duduind şi să-şi îndeplinească misiunile ca în condiţiile unui buget corespunzător. Mai mult, e o problemă de mentalitate: oamenilor le este frică să spună care este situaţia reală din structurile pe care le conduc. Ei nu vor spune niciodată, “nu pot să-mi îndeplinesc misiunea”. Prin logica bunului simţ, cu banii pe care îi primesc eu pot să-mi îndeplinesc misiunea doar de cât îmi dai pentru că asta înseamnă folosirea tehnicii, înseamnă combustibili şi înseamnă apoi întreţinerea sau repararea acesteia. Capacitatea operaţională a unităţilor noastre a fost foarte puternic afectată de “halucinanta” viziune de bugetare a instituţiei apărării.
Pe de altă parte cheltuielile de personal au crescut odată cu revenirea în tranşe a salariilor bugetarilor către nivelul de dinainte de reducere, ca şi repararea nedreptăţilor făcute pensionarilor fie prin reducerea pensiei, fie prin reţinerea nejustificată a contribuţiei la asigurările de sănătate. Cine crede că pensionarii militari sunt simpli pensionari face o mare greşeală. Aceştia reprezintă rezerva armatei, ei figurează încă în statele de război, contăm pe ei, şi Doamne fereşte să fie nevoie să apelăm la serviciile lor, în sensul că sperăm să nu fie nevoie niciodată, dar gândiţi-vă ce s-ar întâmpla să chemi la război oameni care din punct de vedere moral, psihic nu sunt la randamentul maxim. Cine desconsideră moralul armatei, merită să fie pus în fruntea unei unităţi demoralizate şi trimis pe câmpul de luptă. Aceşti oameni se simt încă obligaţi faţă de armată, pentru ei datoria nu s-a încheiat odată cu trecerea în rezervă, educaţia şi sentimentul datoriei nu le permite aşa ceva. Dar datorită loviturilor primite în ultimii ani, spiritul de corp a fost şi el afectat atât în armata de rezervă cât şi în cea activă. Armata şi instituţiile componente ale sistemului naţional de apărare sunt singurele structuri unde se face periodic o analiză a stării moralului la cei activi. La rezervişti aproape nu mai este nevoie, se vede din acţiunile şi cererile – îndreptăţite – ale asociaţiilor acestora. Cu toate astea, din când în când particip la adunări ale rezerviştilor, în diferite garnizoane, pentru a afla în mod direct care este atitudinea acestora şi să îmi fac o ideea supra modului în care ministerul, ţara pot conta pe aportul lor. Să nu uităm că situaţia rezerviştilor şi modul în care aceştia sunt trataţi de noi acum, este un indicator şi un barometru care arată celor activi ce îi aşteaptă. Lovind, deci, în rezervişti, practic lovim în toată armata, fie ea activă sau în rezervă pentru că, parafrazând un dicton arhicunoscut, se poate spune că activii de azi sunt rezerviştii de mâine, dar şi că rezerviştii de azi pot deveni activi mâine. Cine face diferenţă între ei, nu ştie ce înseamnă armata.

M.N.: Ce aţi făcut din ceea ce v-aţi propus, cum staţi cu planul personal, cât la sută e îndeplinit?
C.D.: Sunt unele realizări, dar ele pălesc în faţa nevoilor şi problemelor pe care le avem de rezolvat, cele mai multe de ordin financiar sau legate de buget. Pe de o parte, am reuşit să promovăm nişte atitudini pro-active pentru cunoaşterea obligaţiilor pe care oamenii le au faţă de sistemul bancar vizavi de împrumuturi: acordăm consiliere pentru cei care au greutăţi în sfera împrumuturilor, vrem să lansăm un program care să contribuie la creşterea calităţii vieţii – a fost popularizat şi pe site-ul ministerului un program de cooperare cu furnizori, care să ofere cu discount comercial produse şi servicii personalului militar – şi derulăm discuţii cu sistemul bancar pentru a obţine unele condiţii preferenţiale pentru personalul armatei. Mi se pare normal să încercăm să îi ajutăm astfel, având în vedere situaţia financiară naţională şi internaţională.
Am reuşit să eliminăm şi unele cutume vechi. Am restrâns astfel activitatea comandamentului logistic în aşa fel încât acesta să se ocupe numai de problemele logistice operaţionale şi nu de probleme ce excedau aceste sarcini.
Am reuşit să aducem pe masa guvernului problema pensionarilor militari.
Din altă perspectivă, cea operaţională, având în vedere faptul că realităţile bugetare actuale şi imediate nu sunt încurajatoare, ne gândim la obţinerea unor fonduri suplimentare prin vânzarea infrastructurii în exces, nu neapărat a armatei ci din întreaga societate, iar sumele astfel obţinute să fie folosite în domeniile prioritare ale tuturor ministerelor din care înzestrarea armatei este una vizată.
O preocupare de frunte o va constitui creşterea calităţilor individuale ale luptătorului iar acest deziderat nu se atinge cu bani puţini. Vrem să aducem armata, personalul militar, la un nivel de pregătire şi instruire dar şi înzestrare cât mai apropiat cel al militarilor ţărilor NATO din poziţiile fruntaşe.
Bănuiesc că sunteţi la curent cu eforturile pe care le facem pentru îndeplinirea datoriilor ce ne revin în ceea ce priveşte misiunea de poliţie a spaţiului aerian românesc. Aici provocările sunt foarte mari, dar încercăm să recuperăm ce nu au făcut alţii în patru ani. Sub acest aspect eram într-o situaţie foarte jenantă faţă de aliaţi. Printr-o cerere de ofertă, solicitasem partenerului american un set de avioane F-16 pentru a acoperi o perioadă de tranziţie de 10-20 de ani până am fi putut avea acces la avioane de generaţia a 5-a. Guvernul precedent, după ce a făcut cererea a lăsat lucrurile în coadă de peşte sau mai bine zis le-a abandonat. Situaţia era nu numai jenantă dar şi deosebit de dificilă pentru că dacă mai întârziam pierdeam trenul şi rămâneam cu o categorie de forţă în aer, la figurat, nu la propriu. Da, este adevărat că au apărut şi discuţiile legate de variantele Grippen şi Eurofighter, ale căror oferte erau poate tentante, dar aveau o mică problemă legată atât de şcolarizarea şi instruirea piloţilor, cât şi o altă problemă, pe cât de simplă, pe atât de spinoasă. F-16, ca şi viitoarele F-35, sunt ca şi MIG-urile noastre – avioane cu un singur motor. Eurofighter, spre exemplu, este un avion bimotor. Luând în calcul necesarul de ore de zbor şi consumul de carburanţi ridicat pentru unele variante europene, costurile ar fi fost mult mai mari şi nu ni le putem permite în perioada următoare. Este simplu, dureros de simplu. Încercaţi să vă puneţi în situaţia unui cumpărător care nu are bani să cumpere o maşină nouă, ci numai una la mâna a doua. Vine la el un dealer care îi propune o maşină nouă ultimul tip, pe un preţ convenabil, poate chiar gratis şi cu asigurările plătite pe câţiva ani, şi cu garanţie gratuită 5 ani. La prima vedere, oferta este de nerefuzat, dar omul se uită întâmplător la consum şi realizează că, dacă o cumpără, o va ţine în faţa casei pentru că îl omoară preţul carburantului şi intretinerea. Cu alte cuvinte, nu dai pe maşină cât dai pe benzină. În această situaţie, având în vedere perspectivele pieţei, necesităţile operative, nevoile de infrastructură portuară în cazul celorlalte variante, posibilităţile financiare ale ţării, varianta aleasă este singura pe care ne-o putem permite acum şi în perspectivă. Vă pot spune ca cifre, că aparatele F-16 pe care le vom lua de la portughezi au resursă de viaţă activă de 4-5000 de ore de zbor, ceea ce înseamnă cam 200 ore/aparat pe an, mult mai mult decât zburăm la ora actuală cu MIG-urile. Luaţi în calcul şi faptul că armata plăteşte TVA-ul pentru combustibilul folosit, în timp ce unii transportatori civili deduc această taxă de la preţul combustibilului. Noi la ora actuală realizăm o cincime din numărul de ore de zbor planificat, din motive financiare. Dacă am fi luat un avion bimotor, de exemplu, numărul de ore de zbor pe care ni-l puteam permite financiar s-ar fi înjumătăţit. Or, asta nu ar fi însemnat capacitate operativă. Degeaba ai zece avioane noi-nouţe dacă nu îţi poţi permite să le ridici în aer şi le foloseşti doar pe pliantele de reprezentare sau le scoţi din hangar doar la vizite sau zile festive.
O altă realizare este faptul că am reuşit să depăşim chiar şi aşteptările partenerului american în ceea ce priveşte acordurile tehnice legate de scutul antirachetă. Iar acest lucru s-a realizat într-o perioadă plină de frământări interne şi externe, de complicaţii politice, de concentrare pe direcţii multiple, în condiţiile în care alt stat partener european a dat înapoi. Având în vedere situaţia actuală, realizarea este cu atât mai importantă, pentru partenerul strategic dar şi pentru noi, cu cât până acum, ca şi în cazul avioanelor, totul se rezumase la promisiuni. Noi, în acest timp scurt plin de probleme destul de spinoase, am oferit fapte, nu vorbe. Sub acest aspect, poate cineva cu atribuţiuni constituţionale specifice, ar trebui să îşi asume răspunderea politică pentru starea în care se găseşte armata şi apărarea ţării la ora actuală.

M.N.: Aţi început un proiect de lege a pensiilor militare. În ce stadiu se află, cum au colaborat celelalte instituţii, inclusiv asociaţiile rezerviştilor, şi când credeţi că va fi gata. Sunt şanse să vadă lumina zilei până la viitoarele alegeri?
C.D.: Aşa cum am promis, am oprit jefuirea pensionarilor, printr-un memorandum care a pus capăt procesului de reţinere a unor sume ce urmau a li se impune pentru anul 2011. Am avut, în acelaşi timp, discuţii în vederea readucerii pensiilor diminuate prin revizuire la nivelul anului 2010, dar aici am fost opriţi de un fapt pe care nu ştiu cum să îl calific. După cum ştiţi, la MApN identificasem de acum câteva luni resursele finanţării acestui process, dar au fost probleme la Interne, unde ministrul de atunci, Ioan Rus, a informat în Guvern că sumele necesare s-ar ridica la 300 milioane Euro, sumă pe care, cu toate eforturile, bugetul statului nu o putea acoperi. Nu pot învinui pe cineva de rea-voinţă, dar acum, după rectificare şi reluarea calculelor, suma necesară este infinit mai mică şi, mai mult, este chiar identificată. Iniţiativa noastră, de a lucra împreună cu specialişti din Sistemul Naţional de Apărare la proiectele legii pensiilor şi altor legi specifice, a dus la consultări şi revederi ale calculelor. Astfel, actualul ministru de interne, domnul Duşa, a ajuns la o cifră cu totul diferită: suma necesară pentru aducerea pensiilor respective la nivelul lui 2010 era, de fapt, de 9 milioane de lei, nu 300 milioane Euro.
M.N.: Legat tot de rezervişti, aveţi veşti bune privind recuperarea sumelor pentru cei cărora le-au scăzut pensiile prin recalculare sau revenirea la pensiile din Decembrie 2010?
C.D.: Intenţionăm să promovăm un act normativ în următoarele două săptămâni prin care să rezolvăm mult discutata şi disputata problemă a pensiilor diminuate în urma revizuirii, în sensul revenirii la cuantumul din decembrie 2010. Dar va trebui să găsim soluţii să dăm înapoi oamenilor ceea ce li s-a luat în mod abuziv, chiar dacă o vom face în tranşe lunare, dacă nu există sume disponibile pentru acordarea acestor sume în totalitate, într-o singură tranşă. Asta se va face abia în anul care vine. Cu toată bunăvoinţa, nu există posibilitatea acum. Acelaşi proiect va include şi un punct referitor la capitolul 4 al Legii 329.

M.N.: Cum stăm cu echiparea, dotarea şi drepturile militarilor din teatrele de operaţii? Întrebarea ar putea suna deplasată având în vedere perspectiva retragerii trupelor din Afganistan, dar să nu uităm că armata are nevoie de dotare în permanenţă şi misiunea principală este apărarea teritoriului, iar dotarea trebuie să fie aceeaşi.
C.D.: Aţi pus degetul pe rană. Guvernele precedente au scăzut dramatic bugetul apărării, în condiţiile în care temperatura politico-militară internaţională este în continuă creştere. Această anomalie este de neexplicat şi poate o altă justiţie, a altui stat, ar fi taxat acest gest foarte drastic, mergând până la subminarea capacităţii de apărare a ţării. Pentru unii, armata înseamnă defilare, urale, onoruri, grade, retragere cu torţe, ceva frumos de privit şi atât. Mulţi, însă, uită un lucru, şi aici vreau să transmit un mesaj tuturor celor care îşi pun întrebarea ce vor şi militarii ăştia, că doar nu e război să ceară bani: Armata trebuie să fie echipată, înzestrată, dotată, instruită, pregătită în permanenţă, ca şi cum a doua zi ar trebui să plece la luptă. Asta înseamnă o armată pregătită pentru apărare. Până şi pompierii, despre care se spune că acţionează numai atunci când arde, sunt pregătiţi în orice moment al zilei pentru a interveni la timp cu toată capacităţile. Lipsa intervenţiei sau întârzierea duc la pierderea de vieţi omeneşti si pagube materiale. Luaţi exemplul ultimului incendiu din Capitală, atât de mediatizat. Degeaba au venit unele maşini de pompieri în 15 minute dacă nu erau echipate pentru a ajunge la etajele superioare. Prezenţa nu e suficientă, mai e nevoie şi de dotare. Vă daţi seama ce înseamnă lipsa de pregătire şi dotare a unei armate care trebuie să intervină în câteva ore poate? Nu înseamnă un apartament ars, ci o ţară ocupată sau distrusă. Pentru armată arde mereu, dar nu se vede flacăra. Când ai văzut-o, e prea târziu. De asta spun: nu ne putem juca cu bugetul apărării. Momentele de criză pot diminua bugetul, dar există nişte limite sub care nu se poate trece. Alte state fac evaluări periodice prin care ajustează atât bugetul armatei la nevoile momentului, cât şi efectivele la posibilităţile bugetului.
Revenind la militarii din teatrele de operaţii, unde încă nu am ajuns, dar mi-am propus să mă duc în perioada imediat următoare, să nu credeţi că nu ştiu că militarii noştri merg în PX-urile aliaţilor şi îşi cumpără pe banii proprii accesorii şi echipamente care le sunt necesare pentru îndeplinirea misiunii şi pe care noi ca stat ar fi trebuit să le asigurăm. Este trist, este jenant, este, dacă vreţi, revoltător. Iar unii spun că se duc acolo să se îmbogăţească. Până acum nu am putut ajunge în teatrul de operaţii din Afganistan, timpul a fost scurt, apoi au fost impuse restricţiile de zbor de pe timpul verii, dar intenţionez să ajung acolo cât de curând.
M.N.: Ce ne puteţi spune despre sistemul asigurărilor medicale? În interviul precedent discutam despre drepturile militarilor activi şi în rezervă la asistenţa medicală gratuită.
C.D.: Da, şi aici altă nedreptate. Colegii noştri din celelalte componente ale Sistemului Naţional de Apărare beneficiau de reţete gratuite pentru medicamente în timp ce MApN oferea numai compensate. Legea 80 stipulează dreptul la asistenţă medicală gratuită şi atunci am luat măsuri ca măcar în ceea ce priveşte medicamentele, aceasta să fie respectată. Mai sunt şi alte aspecte care trebuie puse la punct în sistemul medical, am mai vorbit despre asta la interviul precedent, deocamdată atât s-a putut face. Sunt aspecte care ţin de corelări ale prevederilor şi ordinelor MApN cu altele venind de la Ministerul Muncii, al Sănătăţii, ca să nu mai vorbim de Finanţe. Am avut o discuţie cu directorii spitalelor militare şi ceea ce am aflat vizavi de sistemul sanitar, de fondurile obţinute de casa de asigurări de sănătate OPSNAJ, m-a pus pe gânduri. Dacă fondurile respective ar intra în bugetul spitalelor, am avea posibilitatea susţinerii acestora.

M.N.: Ce puteţi spune despre sprijinul factorului politic, al primului ministru faţă de nevoile armatei. Aţi afirmat că dacă nu veţi avea sprijin pe măsura necesităţilor şi posibilităţilor, veţi demisiona, dar nu fără luptă. Sincer, aţi întâmpinat piedici politice la unele măsuri sau reforme pe care aţi dorit să le introduceţi?
C.D.: Ce să vă spun, diferenţe de opinii, puncte de vedere divergente există. Să nu uităm totuşi că în această coaliţie coabitează partide cu orientări nu numai politice, ci chiar doctrinare şi de viziune diferite. Deci este normal ca şi căile sau metodele de atingere a scopurilor comune să fie uneori diferite. Dar, până la acest moment, pot afirma că singurele piedici majore au fost cele care ţin de finanţare sau, mai bine zis, de buget, dar şi de acordurile deja semnate cu FMI. Spun asta cu toată răspunderea şi nu am ce să reproşez vreunui membru al guvernului sau primului-ministru sub aspectul lipsei de înţelegere sau împotrivirii în derularea unor proiecte sau intenţii. Să vă dau un singur exemplu: problema semnării acordului pentru avioanele multirol, la nivel de necesitate, principial, a fost înţeleasă şi însuşită de primul-ministru în nu mai mult de un sfert de oră.

M.N.: Oricum ar fi, după alegerile din iarna guvernul se va schimba. Consideraţi că aţi făcut ceea ce v-aţi propus? Aveţi argumente pentru a fi menţinut ca ministru dacă USL va câştiga alegerile?
C.D.: Dacă alţii vor considera mulţumitoare activitatea mea sau nu pentru a fi menţinut sau renumit pe această funcţie după alegeri, este o problemă pe care eu nu o pot anticipa. Personal, nu am urmărit şi nu urmăresc asta. Nu am ambiţii personale pe acest subiect. Dacă am făcut ceva în acest scurt mandate, nu am făcut nici pentru mine personal, nici pentru familia mea şi – sper să nu fiu interpretat greşit de colegi – nici pentru alianţa USL sau PNL. Am acceptat această nominalizare pentru că am fost militar, cunosc fenomenul şi am vrut să fac ceva pentru instituţie, pentru haina şi demnitatea militară. Sunt cu conştiinţa împăcată, nu am ce să-mi reproşez şi pentru mine asta contează. M-aş bucura să pot continua activitatea, pentru că am convingerea că ceea ce am început este ceva bun şi necesar armatei, dar atât. Eu cunosc foarte bine cum se lucrează în armată. Este o muncă nenormată, pe care unii o fac pentru că nu au încotro, alţii pentru că vor să facă ceva de care să fie mândri dar resursele nu le oferă posibilitatea să o facă şi eficient în timpul optim, alţii ca să promoveze. Nimic nu îmi este străin din activitatea din interiorul sistemului; este păcat însă că activitatea, ca şi viaţa atâtor oameni, este împiedicată de factori care nu ţin de voinţa lor. Şi este frustrant şi pentru mine că, uneori, nu pot face mai mult pentru ei şi mă refer aici, atât la militarii activi, cât şi la cei din rezervă. Oamenii aceştia merită tot respectul, respect de care nu s-au prea bucurat. Activitatea lor este stropită şi la propriu şi la figurat cu sânge, de aceea merită un ministru, o conducere care să îi înţeleagă şi să îi respecte, indiferent care va fi acela.

M.N.: Ce mesaj aveţi acum pentru cei care şi-au pus speranţele în dumneavoastră şi se văd uşor dezamăgiţi vizavi de aşteptările lor?
C.D.: Nemulţumirile lor sunt profunde, reale şi justificate. Nu te poţi aştepta la urale de satisfacţie din partea unor oameni cărora li s-au luat drepturile. Fără a da vina sau a găsi o culpă fie ea şi neintenţionată, regret faptul că domnul Ioan Rus (dacă e să mă refer strict la problema rezerviştilor cu care m-am întâlnit azi) a raportat nişte date false vizavi de necesarul de fonduri pentru revenirea pensiilor poliţiştilor la nivelul celor din 2010 pentru cei cărora le-au fost diminuate. Dacă ar fi raportat cifra reală, poate acum situaţia era deja rezolvată, iar pensionarii aveau o grijă în minus. Nu exclud faptul că suma avansată de domnul Rus ar fi putut include în acele 300 de milioane de Euro, toate restanţele care ţin de nevoile de personal, care includ plata pensiilor, salariilor, sporurilor, deconturilor, normei de hrana sau echipament, dar asta ar evidenţia o neînţelegere a fenomenelor care este destul de gravă pentru un ministru.

M.N.: Cum aţi concluziona discuţia privind bilanţul personal?
C.D.: Aş vrea să termin într-o notă optimistă, printr-o zicală populară: Nu mor caii când vor câinii. Sunt convins că vom trece această perioadă şi vom ieşi aşa cum am ieşit din atâtea situaţii ca indivizi, ca neam, dar este păcat că oamenii au trebuit să treacă şi prin aceste momente. De-a lungul istoriei am avut conducători şi mai buni şi mai răi. Unii conducători au rămas în conştiinţa neamului, de alţii s-au lipit doar colbul şi blestemele oamenilor. Peste toate a rămas ţara. Să avem grijă să nu o pierdem. Eu sunt, cum spuneam, un optimist şi sunt convins că vom trece şi peste aceste timpuri deloc fericite. Datorăm acest lucru celor dinaintea noastră ca şi celor ce vor veni după noi.
M.N.: Vă mulţumesc domnule ministru şi vă reamintesc că oltenii vă aşteaptă să îi vizitaţi.
C.D.: Şi eu vă mulţumesc şi mulţumesc pe această cale tuturor celor care m-au înţeles şi ajutat în activitatea mea până acum.
A consemnat Neacşu Marin pentru “Radical de Dolj“